Actualitate

De ce oare rugăciunea ne oboseşte?

Zi o rugăciune scurtă, dar adeseori

44

Şi de-aceea îţi spun: Nu te pun la pravilă de 10 ore cum au călugării de făcut. Zi o rugăciune scurtă, dar adeseori. Auzi! „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul sau păcătoasa!” Ce greutate este să zici câteva cuvinte? Şi ştiţi voi câtă putere are aceasta? Întreabă-l pe Sfântul Apostol Petru! Nu ni s-a dat nouă armă mai puternică sub cer ca numele lui Iisus Hristos.

Întreabă-l pe Sfântul Ioan Scărarul, care zice: „Bate pe oşteni – adică pe draci – cu numele lui Iisus Hristos”. Numele Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos a împrumutat atâta putere de la îndumnezeirea Lui, încât când îl aud dracii şi îngerii şi oamenii, toţi se cutremură. Că auzi ce zice apostolul la Filipeni: Întru numele lui Iisus Hristos tot genunchiul să se plece: al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor dedesubt. Deci şi îngerii şi oamenii şi dracii. Sunt oameni simpli, dar având frica lui Dumnezeu, ei zic o rugăciune mică, dar Dumnezeu o primeşte ca pe o mare jertfă, că ei o zic cu toată inima. Ce? Crezi că dacă bolborosim ore întregi şi citim multe, o căruţă de acatiste şi una de psalmi, dar mintea noastră e pe dealuri şi la draci, crezi că-i mare lucrul? Zi o rugăciune scurtă, dar adeseori. Auzi ce spune dumnezeiescul Ioan Gură de Aur? „Omule, roagă-te scurt, dar adeseori”. Că rugăciunea lungă dă mare loc diavolului.

Mintea se răspândeşte căutând multe cuvinte. Sau te-ai rugat două-trei ceasuri şi după aceea: „Gata, nu mă mai rog. Mă voi ruga mai deseară”. I-ai dat loc satanei de aici. Măcar că ai făcut două-trei ore de pravilă, dacă mai încolo nu te rogi, i-ai dat locul lui şi te ia el în primire. Că cela ce face pravilă lungă şi în celălalt timp nu se roagă, mare loc dă diavolului. Iar Sfântul Grigorie Teologul zice: „Cela ce se roagă numai când se roagă şi în celălalt timp tace, niciodată nu s-a rugat”. Că auzi că trebuie neîncetat să ne rugăm. Deci o rugăciune scurtă, dar să o ai cu tine. Fie că eşti la prăşit, că eşti în oraş, că eşti la vândut, că eşti la cumpărat, că eşti la moară, că eşti la meserie, că eşti la birou, că eşti la volan, că eşti inginer, că eşti profesor, să ai o rugăciune. Măcar atât: „Doamne, miluieşte!” Şi vorbeşti cu Dumnezeu prin aceasta.

Ne vorbește Părintele Cleopa – 15, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2006, p. 49


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
0

Cum putem dobândi pacea sefletească?

Am putea să ne bucurăm de o mare pace, dacă am vrea să nu ne îndeletnicim deloc cu ceea ce zic sau fac alţii şi nici cu ceea ce nu ne priveşte. Cea mai mare şi singura împotrivire este că odată robiţi de patimile şi poftele noastre nu facem nici o sforţare să intrăm în […]

Articole postate de același autor
175

Nu putem merge niciodată spre Dumnezeu, decât pornind de la El…

Trebuie subliniată încă o dată coincidența profundă între iubire și cunoașterea lui Dumnezeu într-un act în mod indivizibil iubitor și înțelegător, în mod inseparabil unul în inima-minte. El condiționează aspectul existențial, experimental al credinței și explică pentru ce credința ortodoxă nu se definește niciodată cu termenul de adeziune intelectuală, ci ține de metanoia radicală a nous-ului, […]