Ziua de 15 mai este Ziua Internațională a Latinității. Evenimentul are drept obiectiv susținerea valorilor culturale și lingvistice proprii ansamblului comunității latine.
Despre relevanța și esența acestei sărbători aflăm de la decanul Facultății de Litere a Universității de Stat Claudia Cemîrtan, care este un lucrător cu râvnă pe ogorul limbii latine.
- Ce reprezintă Ziua latinității?
- Ziua latinității se referă, în mare parte, la Uniunea Latină, care are scopul de a păstra valorile culturale latine, cuprinzând țările vorbitoare de limbi romanice, precum este franceza, italiana, portugheza, româna și spaniola.
Din anul 2000, când a fost luată decizia de a stabili o zi a latinității, ne-am lansat cu toată ardoarea în sărbătorirea evenimentului din perspectiva noastră.
- Acum nu există specialitatea limba și literatura latină în cadrul Universității de Stat. Cum era sărbătorită ziua latinității atunci când era această specialitate?
- Sărbătorirea acestui eveniment pentru noi era legată nemijlocit de întemeierea Romei. Inițial, se organizau diverse spectacole, prezentări și victorine cu aforisme între studenții de la diferite specialități . Cu părere de rău, specialitatea limba și litaratura latină nu mai există, din considerentul că s-a redus contingentul interesat, iar odată cu desființarea acesteia nu serbăm, decât amintind și discutând despre valoarea Zilei latinității.
- În ce măsură societatea ar trebui să cunoască despre acest eveniment?
- Sărbătoarea este relevantă și cred că toți ar trebui să cunoască despre Ziua latinității, pentru că vizează originile noastre, care provin din Grecia, iar Roma a servit pe post de intermediar.
Spiritul latin înseamnă o cultură, o tradiție spirituală, o cultură-matrice și un număr mare de culturi cu rădăcini în latinitate. Acesta este un spirit cooperant, deschis și cu vocația conjugalității.
- Ce părere aveți despre studierea limbii latine în licee?
- Consider regratabil faptul că limba latină a fost exclusă din învățămîntul preuniversitar.
Studierea limbii latine presupune cel puțin o dragoste pentru folosirea aforismelor, care reprezintă un lucru pragmatic. Marginalizarea ei prin școli s-a început odată cu includerea acesteia în rândul disciplinelor opționale.
Dacă limba latină nu are vobitori nativi, nu înseamnă că nu trebuie să fie cunoscută. Un om cult trebuie să cunoască și limba latină. Eu, cunoscând limba latină, înțeleg textele în toate limbile europene, pentru că toate rădăcinile sunt de origine latină.
- În ce legătură se află creștinismul cu limba latină?
- Atât religia, cât și limba latină este purtătoare a culturii și a tuturor valorilor morale, pentru că și prin intermediul aforismelor se educă niște calități morale, or creștinismul tot aceasta face, relatând viața lui Hristos și îndemnînd enoriașii spre smerenie și milostivire.
- Limba latină este considerată o limbă moartă. Care este atitudinea dvs. față de aceasta?
- Din punct de vedere al faptului că limba latină nu are vorbitori nativi, aceasta este considerată o limbă moartă. De fapt, limba latină este cea mai vie dintre toate limbile pentru că stă la baza limbilor romanice și nu numai. Mai cu seamă, lexicul științific, socio-politic, diplomatic, care la fel este de origine latină. Limba latină a fost limba în care se făceau studiile în Evul Mediu și după perioada Renașterii aceasta a pătruns în tot ceea ce se numea cultură, care a venit pe aripile limbii latine.
De aceea este bine ca Ziua latinității să cuprindă nu numai limbile vii, dar și ,,limba-mamă''.
- Ce îndemn aveți către societate?
- Să fim mai buni, mai toleranți cu cei din jurul nostru, dar și cu noi înșine și să ne concentrăm mai mult pe valorile adevărate, nu pe cele trecătoare precum este bogăția, pentru că în viață nu se rezumă totul la un buzunar plin, ci la un suflet curat și smerit.
Trăiți creștinește și înțelegeți că trebuie să fii în pace și armonie cu toată lumea și să nu vă fie rușine de a privi în sus.
Maria Rujină-Cucută pentru altarulcredinței.md
