Astăzi este Ziua Internațională a Familiei. În ultima vreme, tot mai multe instituții vorbesc despre necesitatea susținerii acestei prime celule a societății.
Familia merită, cu adevărat, să fie protejată, încurajată și păstrată în tot ceea ce are frumos și valoros. Nu doar prin declarații, ci prin grija concretă pentru atmosfera din casă, pentru timpul petrecut împreună, pentru valorile pe care le lăsăm să intre în inimile copiilor noștri.
O familie sănătoasă presupune o relație armonioasă între membrii ei, dar și cu lumea din jur. Or, familiile de astăzi sunt tot mai vulnerabile în fața unor influențe puternice și adesea agresive. Prin rețelele de socializare, prin ceea ce se discută la școală sau se vede pe stradă, în case pătrund zilnic modele de comportament, limbaje și valori care nu întotdeauna zidesc. Uneori, dimpotrivă, tulbură, rănesc, dezorientează.
Cei mai expuși sunt copiii și adolescenții. Ei absorb totul: cuvintele pe care le aud, imaginile pe care le văd, tensiunile din jur, reacțiile adulților. Uneori ajung în fața unor scene de violență și deznădejde pe care nici un om matur nu le poate primi ușor. Zilele acestea, un copil de doisprezece ani a rămas profund tulburat după ce a urmărit o știre despre un om care, după ce agresase două persoane, s-a aruncat de pe o clădire. Ce rămâne în mintea unui copil după asemenea imagini?
Vedem apoi agresivitatea crescândă dintre copii și tineri, vulgaritatea care apare uneori încă de la vârste foarte fragede, lipsa de rușine, incapacitatea de a primi un refuz, de a vorbi cu blândețe, de a respecta. Desigur, nu toate pornesc din familie, dar familia este primul loc în care aceste răni pot fi prevenite sau vindecate.
Un copil care crește într-o casă cu pace, cu rânduială, cu dialog și cu rugăciune dobândește un scut lăuntric în fața multor tulburări ale lumii.
Când părinții nu mai au timp să asculte, când masa împreună dispare, când rugăciunea devine străină, când ecranele înlocuiesc privirea și vorba caldă, omul începe să crească în singurătate chiar sub același acoperiș cu ceilalți.
Avem nevoie de familii sănătoase, nu perfecte; de familii care se străduiesc să rămână unite; de părinți care nu doar oferă, ci și formează; de copii crescuți nu doar cu posibilități, ci și cu repere; de case în care se vorbește frumos, se iartă, se cere iertare și se pomenește numele lui Dumnezeu.
Într-o lume tot mai grăbită și mai zgomotoasă, familia poate rămâne locul în care sufletul se adună.
Să ne rugăm pentru familiile noastre: să aibă pace, răbdare și puterea de a rămâne vii întru Hristos.
Pr. Octavian Moșin
