Un om care nu mai apare şi un dor care nu mai trece

5593

Sunt lucruri care ne rănesc în fiecare zi. Uneori, oamenii dragi uită să mai trimită un mesaj pe care îl aşteptăm cu sufletul la gură. Uneori, uită să mai sune pentru a ne spune că sunt bine şi pentru a ne întreba cum ne mai simţim, cum ne mai e sufletul. Uneori, ei se lasă aşteptaţi mult, poate prea mult.

Un mesaj care nu vine. Un telefon care nu sună. Un om care nu mai apare şi un dor care nu mai trece. Lucruri din astea ne rănesc în fiecare zi şi ne fac să ne dorim tot mai mult să ne scoatem anumiţi oameni din suflet. Lucruri din astea ne fac să ne îndepărtăm de ceilalţi, să fim mai selectivi şi mai reci. Oamenii nu sunt reci pentru că aşa au ales să fie, ci pentru că nu le-a oferit nimeni căldură, acea căldură sufletească ce poate linişti şi aduce fericire într-un suflet. 

De multe ori aşteptăm un amărât de mesaj care întârzie să apară. Nimeni nu ar trebui să aştepte. Atunci când îţi pasă şi îţi e dor, dai tu primul mesaj, dar uneori aştepţi să îi pese şi celuilalt, să îi fie dor, iar atunci nu poţi face altceva decât să aştepţi. De multe ori aşteptăm ca oamenii să se întoarcă la noi doar pentru că au promis că o vor face, însă nu toţi oamenii sunt de cuvânt, lasă în urma lor doruri amare şi nu se mai întorc niciodată. Atunci ce e de făcut?… Cred că nimic. Aştepţi să treacă dorul pentru că doare. Şi atât. 

Sunt lucruri care ne rănesc, dar împotriva cărora nu putem lupta. Sunt oameni pe care îi iubim, dar care nu vor să ne iubească înapoi. Şi sunt clipe în care îţi dai seama că nu are rost şi că trebuie să mergi mai departe pentru a fi fericită. 

sursa http://damadetrefla.com


Articole Asemănătoare
417

„L-am iubit din toată inima, iar el nu mi-a răspuns niciodată iubirii”

A iubi este însăşi Legea vieţii, este una dintre cele mai sublime acţiuni pe care o poate realiza o fiinţă umană. Iubirea poate să însoţească toate celelalte acte fundamentale ale noastre. Dacă învăţăm plini de iubire (cu pasiune) vom memora şi vom înţelege mult mai uşor. Dacă ascultăm cu iubire, vom auzi mai multe şi […]

Articole postate de același autor
76

„Feciorașule, cum de-ai rămas în viață?” – ocrotirea minunată a Sfântului Nicolae

Demult, o bătrânică evlavioasă îngrijea un copil. Când părinții lui plecau la serviciu, ea deschidea un geamantan, pe capacul căruia era lipită icoana Sfântului Nicolae și se ruga. Copilul, jucându-se, vedea toate acestea. După ce termina rugăciunea, bătrânica ascundea geamantanul. Într-o zi după serviciu, părinții erau ocupați cu menajul. Geamurile de la balcon erau deshise. […]