Sunt atât de păcătoasă, cum să mă mântuiesc?

542

Îmi amintesc ziua când am ajuns pentru prima oară la Mănăstirea Sfântul Gheorghe și am văzut icoana Maicii Domnului „Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră”.

Una dintre surori mi-a prezentat mănăstirea, arătându-mi odoarele și lucrurile mai importante de aici. Aflându-mă sub impresia celor povestite despre acest loc sfânt, am urcat la cel de-al doilea etaj al corpului stăreției, în Biserica Sfintei Treimi, și am rămas înaintea icoanei Maica Domnului „Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră”. Vreau să spun că, încă de la prima vedere, m-au impresionat simplitatea, curăția, bunătatea și deschiderea chipului ei.

Pentru mine această icoană a avut o mare rezonanță lăuntrică. Ai putea să taci pur și simplu și să stai îndelung înaintea ei și doar inima să se roage, uneori chiar fără cuvinte. Acum înțeleg de ce mulți stau îndelung, nemișcați, înaintea icoanei.

Chiar de prima dată, privind la chipul Stăpânei, m-am gândit la păcatele mele: „Doamne, cum mă vei mântui? Sunt atât de păcătoasă, cum să mă mântuiesc?” Și în chiar acea clipă am văzut limpede chipul Maicii Domnului ca și cum s-ar schimba. Ce s-a întâmplat? Nu pe Maica Domnului o vedeam, ci un cu totul alt chip asemănător chipului unei cunoștințe. Acea femeie avea un defect, iar eu o batjocoream când nu era de față, și ea nu știa. Nici prin gând nu-mi trecea să mărturisesc această fățărnicie, iar în ajun chiar mă împărtășisem.

Vedenia a durat câteva clipe și am înțeles că Maica Domnului m-a mustrat și m-a chemat la pocăință. Mi-am recunoscut vina înaintea cunoștinței mele, pe care o obijduiam în taină…

Nadejdea E., Kiev, toamna anului 2001

Din Minunile Icoanei Maicii Domnului „Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră”, Editura Sophia, 2014, p. 65


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4083

Nimic nu este întâmplător

Gara e locul unde sufletul nu-şi poate găsi liniştea. Oamenii sunt preocupaţi de procurarea unui bilet, de sosirea trenului, iar mai înspre seară şi de găsirea unui loc cât de cât comod pentru a-şi petrece noaptea. Trenurile veneau şi plecau. Gara devenea pustie şi din nou se umplea de mulţimea cuprinsă de grijile ei. Şi […]

Articole postate de același autor
258

Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui!

Adeseori noaptea demonii vin să chinuie monahul, încercând să-l împiedice să se roage sau cel puţin să-l abată şi smulgă de la rugăciunea curată. Multe lucruri în această luptă rămân de neînţeles pentru sufletul care nu sesizează rostul şi scopul acestor lucruri. Suferinţele pe care le îndură monahul în inima sa sunt atât de ascuţite […]