Suflet, rămâi în picioare!

1972

Știu că sunt clipe în care obosești să înaintezi prin pustiu, fără să ai idee dacă o să ajungi într-o zi la destinație. La promisiune.

Știu că sunt clipe în care nu vezi nimic în jurul tău și obosești să mai crezi.

Rămâi în picioare, suflete.

Știu că uneori ești rănit de lume și că simți nevoia să te așezi ca să-ți pansezi rănile. Știu că te doare când ești refuzat, când ești respins sau ești tratat de parcă nu ai exista. Dar crede-mă, valoarea ta este de nemăsurat, iar cândva vei primi ceea ce meriți.

Ridică-te din nou, suflete.

Luptele care se dau nu sunt întotdeauna câștigate de tine, iar adesea ai pierdut bucățele pe câmpul de bătălie.
Nu te da bătut, suflete.

Îți aud suspinul. Și tăcerea. Nici nu este nevoie să-mi spui ceva. Ceea ce știu este că, independent de tristețile și gândurile tale vremelnice, în tine sălășluiește iubire. Iubire cu puterea de a lumina, de a vindeca și de a crede. Să nu uiți asta.

Iubește, suflete.

Ioana Sirghei


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
939

Rupe lanțurile depresiei, tinere!

Fată dragă, te găsesc din nou cu ochii în lacrimi și dureri în suflet. A trecut ceva timp de când aștept să te văd zâmbind și bucurându-te de viață, însă nimic nu s-a schimbat. Rănile tale sunt încă deschise, gândurile tale încă te țin la pământ. Nici nu mai știu dacă lupți cu ele sau […]

Articole postate de același autor
756

Nu poate fi bine, decât plecând de la mine…

Noi când avem probleme încercăm să facem să fie bine, adică să nu mai fie problema. Nu înțelegem că nu poate fi bine, dacă nu suntem buni. Și dacă vom fi buni, va fi bine. Și dacă nu vom vom fi buni, și suntem răi, tot rău va fi. Când încercăm să scăpăm… trebuie să […]