«Să staţi sub Evan­ghelie ca florile»

1898

Dacă eşti credincios, ai şi înfrânare. Unuia, care vorbise într-o predică despre relaţiile trupeşti libere, i-am făcut observa­ţie aspră. Creştinismul provine din feciorie. Iar acesta este un lucru de mare cinste. Pilde avem pe Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul…

Atunci când vorbeşti cu femei, să le acorzi cinste, precum a făcut Avva Zosima cu Sfânta Maria Egipteanca. Dar să fii atent, căci chiar şi cel mai mic gând viclean va întina inima ta. Să petreci în curăţie. Şi dacă vreo femeie te va provoca, să-i spui:

— Dacă intră la mijloc dragostea tru­pească, vom cădea în noroi.

Iar atunci când te cuprinde această pof­tă, singura frână care te poate opri este dorinţa de a-ţi păstra cinstea.

Parabola fiului desfrânat ne îndeamnă pe fiecare să spunem de treizeci, patruzeci, cincizeci de ori «Am păcătuit, Doamne!»

Prin păcatele trupeşti mintea omului se împarte. Atunci când cineva se aruncă în păcat, nu rămâne curat, inima lui nu mai este curată. Evanghelia spune că cei curaţi vor vedea pe Dumnezeu. De aceea, oricât i-ai vorbi omului trupesc şi lumesc, el nu va crede în învierea morţilor.

Mama ne spunea:

— Să fiţi curaţi atunci când la cununie vi se vor pune cununile pe cap şi veţi înge­nunchea sub Evanghelie!

Atunci când eram militar în Kalamata, într-o după-amiază ne-au dat voie să ieşim în oraş. Aşa cum mergeam singur, deodată un consătean de-al meu m-a prins de mână şi m-a tras cu forţa voind să mă bage într-o casă de desfrâu. Acesta fusese înăuntru mai înainte, iar când a ieşit, m-a văzut şi s-a năpustit asupra mea. Mă silea să mergem înăuntru. Atunci i-am spus:

— Mama mi-a spus: «Să staţi sub Evan­ghelie ca florile».

Cuvintele acestea m-au ajutat în toată viaţa mea să nu cad. De îndată ce i-am spus aceste cuvinte, acela m-a lăsat. Bine că nu m-am dus, căci atâta vreme cât tânărul rămâne curat şi nu ştie despre astfel de lucruri nu este atras de poftă. Dacă aş fi mers, aş fi învăţat să fac păcatul.

Din Anastasie Malamas, Ca aurul în topitoare, traducere de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, ed. a 2-a, Editura Evanghelismos, București, 2012, p. 35-36


Articole Asemănătoare
1772

Mare dar este smerenia

Cel mai bine este ca omul să fie oală de lut, care este bună pentru toate și se folosește de toți în fiecare zi, și pentru mâncare, și pentru apă, și pentru orice lucru. Pe când oala, vasul de aur se pune pe polițe, se încuie în dulapuri, este râvnit de hoți și se folosește […]

Articole postate de același autor
977

Dacă în inima ta Dumnezeu nu-i pe primul loc, nu-i pe nici unul…

Toate ale omului pornesc de la gândul omului și dacă pornesc toate de la gândul omului, în minte trebuie să-ţi faci rânduială, că dacă nu-ţi faci rânduială în minte, nu-ţi faci rânduială în viaţă. Adică viaţa omului se întemeiază pe gândul omului şi cheia îndreptării omului este în minte. Nu ştiam atunci cuvântul Sfântului Marcu […]



Urmăriți-ne pe Facebook!