Duminica Fiului Risipitor, în care am poposit, este încercarea de a reveni din exilul păcatelor. Tatăl, deci Dumnezeu, doar în urma regretului şi al sincerei pocăinţe, ne miluieşte şi ne reprimeşte acasă.
Ne simţim acasă doar acolo unde în preajmă este Dumnezeu, apropiaţii şi unde dăinuie pacea şi dragostea.
ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove
În cea de-a doua zi a Postului Mare în Catedrala mitropolitană au răsunat din nou cuvintele rugăciunii: “Vino ticăloase suflete împreună cu trupul tău, de te mărturisește la Ziditorul tuturor. Și îndepărtează-te de acum de nebunia cea mai dinainte și adu lui Dumnezeu lacrimi de pocăință.” Și în această zi de citire a Canonului Sfântului […]
Acum doi ani, într-un cimitir am cântat cu câţiva copii orfani întreaga slujbă la înmormântarea nevestei unui patron care ne dăduse nişte bani şi care după înmormântare mi-a mai dat o sumă foarte mare de bani pentru mine, nu pentru pomenire. Şi am zis: „Nu este cazul în momentul acesta”. Şi mi-a răspuns: „Părinte, ia-i […]
