În duminica a VI-a după Rusalii, la Biserica Întâmpinarea Domnului. USM slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de un sobor de preoţi în frunte cu preotul paroh Octavian Moşin.
Alături de slujitorii capelei universitare s-a rugat şi Ieromonahul Ignatie (Calancea), nevoitor al mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din s. Butuceni, r. Orhei.
Pr. Ignatie, a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură în care a tâlcuit pericopile evanghelice din această duminica de la Matei (9, 1-8) şi Ioan (17, 1-13).
“Pricinile pentru care Dumnezeu ne trimite bolile şi necazurile, sunt păcatele noastre. De aceea nu trebuie să ne supărăm, nu trebuie să cârtim. Foarte des omul contemporan întreabă: “Doamne, de ce mi se întâmplă toate acestea”, fără să caute la propriile greşeli şi păcate. Când cineva se îmbolnăveşte, trebuie în primul rînd să meargă la doctorul cel duhovnicesc, la slujitorul lui Dumnezeu. Să se spovedească, să-şi facă o cercetare completă a sufletului, să-şi amintească toate păcatele care ar putea fi şi cauza bolii sale. Şi abia după ce s-a împăcat cu Dumnezeu să meargă şi la un doctor trupesc.
Să avem mare grijă să nu-l supărăm pe Dumnezeu cu păcatele noastre. Suntem oameni şi Dumnezeu ştie prea bine că suntem păcătoşi. Sfântul apostol Pavel spune că ceea ce vreau să fac nu fac, iar ceea ce nu vreau să fac, aceea fac. Cu atât mai mult noi, cei care suntem mult mai prejos în viaţa noastră duhovnicească. Repede cădem în păcate, dar să nu rămânem în această stare, ci să alergăm vindecătoarea taină a spovedaniei.
Dumnezeu ne iubeşte foarte mult, însă în primul rând vrea ca să ne mântuim, de aceea caută ca să ne vindecăm sufleteşte, dăruindu-ne mai apoi şi vindecarea sufletească.”
Iertarea păcatelor prin taina spovedaniei nu reprezintă doar o declaraţie de iertare exterioară, ci este o lucrare tămăduitoare a harului, pentru ca “să punem început bun”, pentru o vindecare interioară a sufletului rănit şi chinuit de păcat. Astfel, să-I mulţumim Domnului pentru minunatul dar al pocăinţei şi al iertării păcatelor oferit oamenilor din iubirea sa mult milostivă.
A consemnat Natalia Lozan
