Dragostea de mamă pentru toți

1569

 Gheronda, cum poate cineva să strângă întreaga lume în inima lui?

– Cum poate îmbrăţişa toată lumea, când mâinile lui sunt mici? Pentru a strânge cineva toată lumea în inima lui, trebuie să-şi lărgească inima.

– Şi cum se face lucrul acesta?

– Cu dragostea. Dar nici aceasta nu ajunge. Este nevoie de dragoste de mamă. Mama îşi iubeşte copiii mai mult decât pe ea însăşi. Cine dobândeşte această dragoste îi iubeşte nu numai pe cei care îl iubesc, ci şi pe cei care îl vatămă, căci aşa cum mama le justifică pe toate, tot astfel şi el găseşte întotdeauna circumstanţe atenuante pentru ceilalţi şi ia sarcina asupra sa. Chiar şi atunci când i se fură ceva, tot el simte mustrări de conştiinţă ca nu cumva hoţul să fie prins şi băgat în închisoare. Îşi spune în sinea sa: „Din cauza mea a fost băgat în temniţă. Dacă găseam un mod de a-i da banii de care avea nevoie, nu ar fi furat şi nu ar fi fost acum în închisoare”.

Dragostea de mamă pe toate le acoperă, pe toate le şterge. Dacă un copil face o pagubă sau se poartă urât, mama lui îl iartă îndată, fiindcă este copilul ei. Aşa şi tu, când îţi iubeşti aproapele cu iubire de mamă, îi justifici slăbiciunile şi nu-i vezi greşelile; şi, chiar dacă le vezi, le ierţi. Atunci inima ţi se umple de dragoste, fiindcă devii următor al lui Hristos, Care ne rabdă pe toţi.

– Gheronda, pe toate le tratez cu o anumită îngustime, strângere de inimă. Nu cumva nu am inimă?

– Tu nu ai inimă? Ştii ce inimă ai? Dar îţi laşi îngustimea minţii să o înăbuşe, iar apoi te chinuieşti. Cel care are inimă largă, pe toate le rabdă; pe când cel cu inima îngustă, dintr-o observaţie sau dintr-o întâmplare  neplăcută, se mâhneşte mult şi nu poate răbda.

– De ce, Gheronda?

– Fiindcă atât suportă bateria lui.

– Ce să fac, ca să-mi reziste bateria mai mult?

– Să cauţi îndreptăţire pentru neorânduielile şi lipsurile celorlalţi. Să înfrunţi totul duhovniceşte, cu credinţă şi încredere în Dumnezeu. Să te gândeşti că te afli în mâinile lui Dumnezeu, şi, dacă nu se face ceva aşa cum vrei şi cum doreşti tu, să accepţi lucrul ăsta cu bucurie.

– Cum mi se va lărgi inima?

– Pentru ca să ţi se lărgească inima, trebuie să scoţi ceva dinlăuntrul ei: să-ţi arunci afară iubirea de sine. Dacă se va usca iedera iubirii de sine şi a logicii strâmte care te înăbuşă, arborele tău duhovnicesc se va dezvolta liber. Mă voi ruga ca inima ta să se slobozească repede, în chip desăvârşit, ca să se dezvolte şi să se lărgească. Amin

Ştiţi ce simt eu acum? Simt o aşa dragoste de mamă, o aşa afecţiune şi gingăşie, pe care n-o aveam înainte. Toată lumea încape înlăuntrul meu. Vreau să-i îmbrăţişez pe toţi oamenii, ca să-i ajut. Căci dragostea nu poate rămâne închisă în inimă. Precum curge şi se varsă laptele unei mame al cărei copilaş a murit, tot astfel şi dragostea vrea să se dăruiască.

Cuviosul Paisie Aghioritul, Patimi și virtuți, Ed. Evanghelismos, București, 2007

 

 


Articole Asemănătoare
4960

Despre purtarea crucii sau pe cât de uşor ne dezicem de Hristos

Creştinul care nu-şi pecetluieşte chipul cu semnul Sfintei Cruci şi care nu poartă acest semn la pieptul său este ca şi un ostaş nepăsător, care porneşte la luptă fără armă. Astăzi creştinii au devenit atât de indiferenţi atât faţă de această însemnare, cât şi faţă de faptul ce înseamnă purtarea crucii. Ar trebui să ne […]

Articole postate de același autor
1501

Fericirile

Cei săraci cu duhul sunt de fapt cei cu un suflet mare, un suflet bogat în virtuţi. Cel sărac cu duhul fuge de bogăţia lumească ca de o povară pentru ca el să urce mai sus pe treptele duhovniceşti ale credinţei 1.„Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăţia Cerurilor.” Noi trebuie să […]