Cum se cultivă smerenia?

233

Smerenia se cultivă și cu sârguință, dar și pe gunoiul căderilor. Depinde.

Un om mărinimos pune pe seama lui Dumnezeu tot ceea ce face bun. Vede binefacerile lui Dumnezeu cele multe și își dă seama că nu s-a arătat vrednic de ele, se smerește și Îl slăvește neîncetat pe Dumnezeu. Și cu cât se revarsă peste el Harul dumnezeiesc. Aceasta este smerirea cea de voie. Pe când smerenia pe care o aduc căderile repetate este smerirea cea fără de voie. Firește, smerirea cea de voie are mult mai multă valoare decât cea fără de voie. Ea seamănă cu ogorul care are pământ bun și în care rodesc pomii, fără îngrășământ sau gunoi și ale căror roade sunt gustoase. Smerirea cea fără de voie seamănă cu ogorul care are pământ slab și în care, pentru a da roade, trebuie să-i pui îngrășământ și gunoi. Dar nici atunci roadele lui nu vor fi atât de dulci.

Cuviosul Paisie AghioritulPatimi și virtuți, traducere de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2007, p. 172


Articole Asemănătoare
4350

Domnul nu numără căderile, ci ridicările!

La durere vrem să plecăm undeva departe…… undeva unde să fie pace, linişte şi bine! Adică să alegem calea cea largă, largă cât zarea! Sau cât “câmpii” pe care-şi doresc unii oameni să şi-i ia ca să scape de o situaţie grea… Această pornire rebelă în faţa greutăţii vieţii, e neauzirea şi neascultarea milostivirii lui […]

Articole postate de același autor
859

Toată viaţa cădem şi ne ridicăm, ne poticnim şi ne îndreptăm…

Eu, spre deosebire de tine, nu mă îndoiesc de mila Domnului faţă de tine. Dar oare ştii de ce? Pentru că ţi-ai dat inima neîmpărţită Domnului şi ai păstrat aceste simţiri chiar în vremuri în care puţini sunt cei care mărturisesc pe faţă că sunt credincioşi. Cine nu are păcate mai mici sau mai mari, […]