Actualitate

Cum sa ne alegem duhovnicul si sa avem o relaţie vie cu el ?

334

Duhovnicul nu se alege asa pur si simplu ca am auzit de la vecina, ca nu stiu care preot ar fi mai cumsecade si nu da canoane. Pentru a ne gasi un duhovnic bun, trebuie sa ne rugam la Maica Domnului si la Bunul Dumnezeu sa-l gasim. Apoi, duhovnicul, este bine sa fie din Biserica la care mergem in fiecare Duminica, pentru a-i asculta cuvantul si a fi cat mai aproape de invataturile sale. La duhovnicul nostru trebuie sa mergem cu sufletul deschis si cu toata sinceritatea. Mirenii, la rândul lor, nu realizează faptul că este esenţial să aiba un Părinte care sa ne ajute ca sa avem o relatie cit mai apropiata cu Tatăl cel Ceresc. Iar toate acestea se întâmplă într-o lume care are nevoie mai mult ca niciodată de ajutorul duhovnicului, omul lui Dumnezeu.

Fara duhovnic, suntem morti sufleteste. Greutatea pacatelor apasa foarte tare si daca nu mergem sa ne marturisim pacatele duhovnicului, nu avem nici odihna si nici liniste, caci pacatele imbolnavesc nu numai trupul ci si sufletul. De cele mai multe ori sufletele bolnave se gasesc in trupuri bolnave.

Un preot bun este cel care poate si trebuie să ne călăuzească catre Dumnezeu în jungla lumii noastre, unde de multe ori domina nelinistea si haosul, mai mult decât oricine altcineva, poate să răspundă năzuinţelor celor mai tainice ale sufletului nostru.

Duhovnicul este cel care te ascultă cu răbdare şi te înţelege pentru că te iubeşte, te înţelege fără să te judece, compătimeşte cu tine şi te încurajează. Duhovnicul este cel care te sfătuieşte după cuvântul pe care îl primeşte de la Domnul, si isi poartă crestinii în gând așa cum mama îşi poartă în gând copilul, mai ales atunci când simte că acesta ar fi primejduit de vreun necaz. Credem că aceasta este cu adevărat soluţia la toate durerile şi necazurile lumii noastre, la lipsa de sens, depresia şi deznădejdea care pun stăpânire pe noi: să căutăm să descoperim şi să trăim o relaţie vie şi permanentă cu duhovnicul, o relaţie de filiaţie şi rugăciune, prin care putem căpăta dreptul de membru al familiei lui Hristos care este Biserica sa cea dreptmaritoare.

 

 Adaptat dupa Gheorghe Fecioru, Revista Familia Ortodoxa nr. 93/Octombrie 2016

 

 

 


Articole Asemănătoare
283

Învaţă-mă, Doamne, să mă rog!

Trebuie să învăţăm să ne rugăm. Nu să citim, să ne rugăm. Diferenţa este mare. Trebuie să ne rugăm cu simplitate şi firesc. Ca şi cum am rosti ceva. Să nu lăsăm niciodată ca citirea noastră să devină mecanică. Iar asta va reuşi numai cu osteneală. Multă osteneală. Muncă continuă şi neîntreruptă. Muncă cu răbdare. […]

Articole postate de același autor
7955

„Dacă nu aş fi trecut prin suferinţă, nu m-aş fi întors…”

În viata fiecărui om exista niște încercări fata de care se manifesta o atitudine nu tocmai pozitiva.Dat fiind, probabil, natura suferinței, care nu este deloc una plăcută sau dorita. Ca cine, in mod natural ar dori sa sufere de vreo boala sau sa aibă parte de necazuri de tot felul? În viața însă, se întâmplă […]