Actualitate

Bre, călugăre, nu mai trage de sfoara aceea că mă arzi!

68

Odată un monah de la Mănăstirea Sfântul Pavel a mers la biserica Sfântului Gherasim din Kefalonia. În vremea Sfintei liturghii stătea în Sfântul Altar şi spunea cu mintea rugăciunea: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”, în vreme ce în biserică se cânta. Acolo la biserică aduseseră un demonizat, ca să fie vindecat de Sfântul Gherasim.

– Bre, călugăre, nu mai trage de sfoara aceea că mă arzi!

Preotul auzind aceasta a spus monahului:

– Frate, fă rugăciune cât poţi de mult, ca să fie slobozită făptura lui Dumnezeu de diavol.

Atunci diavolul mânios a strigat:

– Bre, popă ticălos, ce-i spui să tragă de sfoară? Nu vezi că mă arde?

Atunci monahul s-a rugat cu mai multă durere, şi omul chinuit s-a slobozit de diavol.

Din Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinţi Aghioriţi  Flori din Grădina Maicii Domnului, Editura Evanghelismos, 2004, p. 134


Articole Asemănătoare
250

Când te rogi nu mai ai timp să vezi de unde sau de ce îţi „lipeşti” cuvintele

Cuvioase Părinte, ne vorbeaţi despre rugăciune şi spuneaţi că „cea mai mare valoare o are Rugăciunea inimii”. Spuneţi-ne câte ceva despre Rugăciunea inimii… Cum să o facem? Ştim că există fel şi fel de tehnici, unii duhovnici spun că ea trebuie „lipită de respiraţie”, alţii spun altfel… Cuvioşia voastră cum o faceţi? Frate drag, astea-s […]

Articole postate de același autor
6434

„Feciorașule, cum de-ai rămas în viață?” – ocrotirea minunată a Sfântului Nicolae

Demult, o bătrânică evlavioasă îngrijea un copil. Când părinții lui plecau la serviciu, ea deschidea un geamantan, pe capacul căruia era lipită icoana Sfântului Nicolae și se ruga. Copilul, jucându-se, vedea toate acestea. După ce termina rugăciunea, bătrânica ascundea geamantanul. Într-o zi după serviciu, părinții erau ocupați cu menajul. Geamurile de la balcon erau deshise. […]