Bre, călugăre, nu mai trage de sfoara aceea că mă arzi!

347

Odată un monah de la Mănăstirea Sfântul Pavel a mers la biserica Sfântului Gherasim din Kefalonia. În vremea Sfintei liturghii stătea în Sfântul Altar şi spunea cu mintea rugăciunea: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”, în vreme ce în biserică se cânta. Acolo la biserică aduseseră un demonizat, ca să fie vindecat de Sfântul Gherasim.

– Bre, călugăre, nu mai trage de sfoara aceea că mă arzi!

Preotul auzind aceasta a spus monahului:

– Frate, fă rugăciune cât poţi de mult, ca să fie slobozită făptura lui Dumnezeu de diavol.

Atunci diavolul mânios a strigat:

– Bre, popă ticălos, ce-i spui să tragă de sfoară? Nu vezi că mă arde?

Atunci monahul s-a rugat cu mai multă durere, şi omul chinuit s-a slobozit de diavol.

Din Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinţi Aghioriţi  Flori din Grădina Maicii Domnului, Editura Evanghelismos, 2004, p. 134


Articole Asemănătoare
1496

„Unde nu sunt lacrimi, nu este mântuire”

Sfântul Marcu Monahul (secolele V-VI) scrie: „Nimeni nu este mai bun şi mai milostiv ca Dumnezeu, dar, cu toate acestea, n-o să-l ierte pe cel ce nu se căieşte de păcatele sale. (…) Toate poruncile se reduc la una singură: cea a pocăinţei. (…) Căci nu vom fi osândiţi pentru mulţimea păcatelor, ci pentru că n-am […]

Articole postate de același autor
509

Iubeşte pe cel căzut şi păcătos, câtă nevoie are de tine!

Dumnezeu vrea de la noi bunătate, milostivire faţă de oamenii nefericiţi, slabi, faţă de cei căzuţi şi dispreţuiţi, chiar şi faţă de cei pe care s-ar părea că avem depline drepturi de a-i socoti lepădaţi: faţă de hoţi, de bandiţi, de curve, de ucigaşi. „Cum aşa”, veţi întreba, „suntem datori să îi iubim şi pe ăştia?” […]