Așa cum m-a văzut greșind, tot așa mă va vedea pocăindu-mă

444

O fată care în timpul liceului trăise cu prietenul ei si care, după ce rămăsese însărcinată, făcuse un avort de frica părintilor ei, a simtit că fără Dumnezeu viata nu are rost si s-a apropiat de biserică. Vreme de trei ani a trăit în curătie, după ce Îi promisese lui Dumnezeu că nu se va mai culca decât cu sotul ei, după nuntă.

Dar, într-o seară, fiind apăsată de singurătate, a iesit să se plimbe în parc. A făcut cunostintă cu un doctor, nu foarte frumos dar prezentabil, si plimbarea s-a terminat în patul doctorului.

Dimineata, când a ajuns acasă, s-a dus în fata icoanei si s-a rugat:

– Doamne, iartă-mă, că desi am căzut încă o dată, am să pun din nou început bun. Mă voi spovedi si voi lupta din toate puterile să nu mai cad.

După rugăciune, a văzut în camera ei un drac mare si urât:

– De ce te mai rogi? Gata, de acum vei fi a noastră…

– De unde stii tu că voi fi a voastră? Puternic este Dumnezeu să mă ridice iar si să mă ierte.

– De unde stii că te va ierta?

– Dumnezeu stie că nu am mintit când i-am spus că nu vreau să mai cad niciodată. Stie cât m-am luptat. Si, asa cum m-a văzut gresind, tot asa mă va vedea pocăindu-mă.

Auzind acestea, dracul a plecat rusinat. Iar fata, mirată că diavolul a lăsat-o în pace, a căpătat si mai mare nădejde în mila lui Dumnezeu. Fără să mai amâne, în loc să meargă la serviciu, a alergat la părintele ei si s-a spovedit cu inimă frântă. Si, primind canon, a plecat cu nădejdea că Dumnezeu o va ierta.

Extras din Danion Vasile, Patericul Mirenilor, Pilde pentru secolul XXI, Editat de Editura Egumeniţa. Galaţi. 2004

Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
355

Unitatea cu Dumnezeu – chezăşia oricărui început bun

În dimineaţa zilei de azi, 4 martie 2016, un grup de preoţi au oficiat slujba de sfinţire a biroului Asociaţiei Obşteşti „Parteneriate pentru Fiecare Copil”. În cuvântul său de zidire duhovnicească, părintele Constantin Cojocaru a subliniat valoarea dragostei pentru aproapele, vocaţiei şi a dedicării pentru munca realizată. Părintele Octavian Moşin a accentuat importanţă trăirii personale […]