Unei fiice

18734

Ți-am dat VIAȚĂ. Viață pe care nu vreau să ți-o controlez. A da viață înseamnă a da libertate deplină. Nu-ți voi reproșa niciodată ceea ce am făcut pentru tine, fiindcă nu mi-ai cerut să fac ceva, ci am făcut totul din iubire. Atunci când dai viață unui copil rupi din tine. Rupi o bucată din inima ta și crești un om... Apoi îl lași liber, dar tu nu mai poți fi întreg fără acea bucată de inimă, fără a avea aproape acel omuleț pe care l-ai construit cu atâta iubire, grijă, sacrificii și trudă. Poate de aceea îți par posesivă uneori... Și știu că acum nu mă înțelegi, dar când îţi vei rupe și tu o bucată din inimă și omulețul acela va umbla liber prin lume, vei înțelege chinul nopților nedormite și lacrimile care secătuiesc sufletul. Și totuși, asta e menirea unui părinte... să ofere viață, apoi să rămână singur... sperând că omulețul cel mai drag este fericit.

Ai tot dreptul să fii liberă, dar vreau să te gândești că dacă tu mă uiți când nu ești lângă mine, eu nu reușesc să te uit. Nu vreau să-ți fiu paznic, nu vreau să-ți umbresc bucuria, te vreau fericită alături de cei cu care te simți bine, dar vreau să te gândești și la mine atunci când te distrezi, să nu-mi tulburi sufletul, să nu-mi furi pacea... Fericirea ta nu trebuie să fie nefericirea mea; distracția ta, libertatea de care te bucuri, nu trebuie să fie motive de stres pentru mine, ci tot fericire, fiindcă trăiesc cu tot sufletul bucuriile și împlinirile tale. De când exiști eu trăiesc pentru tine și prin tine... Visez visurile tale și nimic nu mă împlinește mai mult decât reușitele tale.

Așadar, te rog, nu mă cobsidera absurdă, nu mă considera posesivă, ci încearcă să îmi înțelegi îngrijorarea și temerile... Fiindcă de când exiști tu nu există pentru mine spaimă mai mare decât aceea de a te pierde, decât de a te vedea nefericită, rănită, neîmplinită. E doar iubire, fiica mea...iar iubirea de mamă n-ar trebui să te sperie, nici să te deranjeze, nici să te îndepărteze...

Într-o zi vei înțelege că iubirea de mamă nu o poate înlocui nimeni... Nici prietenii, nici omul iubit... Nimeni.

Irina Binder, Insomnii, Editura For You


Articole Asemănătoare
488

De azi îți sunt povară, mă iartă drag copil

De azi îți sunt povară, mă iartă drag copil Sunt un bătrân bolnav, cu sufletul umil Uit atât de multe, sunt speriat de viață Dar vreau ca să te știu, cu zâmbetul pe față. Te-am legănat pe brațe, când te durea ceva Doar eu cu mama ta, nimeni altcineva. Azi brațul meu bătrân, îmi tremură […]

Articole postate de același autor
160

Să nu se ajungă niciodată la deznădejde!

Dacă omul cade în păcat și se întâmplă de repetă acel păcat, cum se poate mântui? Se ajunge la deznădejde? Nu. Să nu se ajungă niciodată la deznădejde! În rugăciunea a doua de la Sfântul Maslu se spune: Tu ești Cel ce ai zis: De câte ori vei cădea, scoală-te și te vei mântui. Adică […]