Actualitate

Un îndemn către creștini de a-și iubi aproapele

339

Cu binecuvîntarea PS Anatolie, Episcop de Cahul și Comrat, la data de 18 fabruarie, deținuții penitenciarului Nr. 5 din orașul Cahul, au avut parte de un prânz cald cu bucate tradiționale pregătite în condiții de casă de creștinii din satul Gotești, raionul Cantemir, care au fost receptivi la îndemnul preotului. Încercăm să includem în tradițiile noastre bune și grija față de cei de după gratii. Pentru că spune Hristos în Evanghelie „...în temniță am fost și ați venit la Mine...”

Cu toții avem lipsuri și neajunsuri, sărăcia e mare, însă dacă este credință și voință, Dumnezeu ajută și ne dă putere, pentru ca cu niște lucruri mici să se poată face fapte mari. . Activitățile ce țin de ajutorul la nevoie, durerea aproapelui, care devine și durerea noastră, acestea îi unesc pe creștini. Gospodinele din localitatea noastră mobilizîndu-se au gătit bucate alese: sărmăluțe și cartofi cu carne, plăcinte, pâine, toate pregătite cu mare grijă și dragoste. Ele știu că mai fericit este cel ce dă, decât cel ce primește, că mai bine este a da, decât a lua. Când au posibilitatea să facă un bine, nu întârzie să-l facă.

Este important să fie dorință și inițiativă, ca Dumenzeu să ajute și oamenii să înfăptuiască.

Dumnezeu să ne ajute și pe viitor.

A consemnat pr. Igor Ciobanu


Articole Asemănătoare
9

Iubește-i pe toți, fără să te aștepți ca ceilalți să te iubească

Să încetăm cu văicărelile muierești!  Pe Hristos, măi, pe Hristos să-L iubim cu putere, cu dragoste dumnezeiască! Fericit monahul care a învățat să-i iubească pe toți și nu cere altora să-l iubească și nici nu-i pasă dacă alții-l iubesc ori ba. Tu iubește-i pe toți în taină și roagă-te înlăuntrul tău. Varsă peste toți iubirea […]

Articole postate de același autor
415

Dacă i-ai mărturisit duhovnicului și ai primit iertare, nu te mai întoarce înapoi

Părintele Porfirie vorbea despre diferența dintre smerita-cugetare și complexul de inferioritate. „Omul smerit, spunea, nu este o personalitate bolnavă. Are conștiința stării sale, nu și-a pierdut centrul personalității. Cunoaște păcătoșenia lui, micimea lui, și acceptă observațiile duhovnicului său, ale fraților săi. Îi pare rău dar nu deznădăjduiește. Se întristează, însă nu se istovește și nu […]