"În situaţiile în care oamenii ne desconsideră şi ne izgonesc, ne prigonesc, nu trebuie să vorbim deloc, ci trebuie să tăcem. Nu trebuie nici măcar să ne justificăm, căci justificarea dă prilej pentru o altă judecată, iar tăcerea vindecă.”
Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex, Editura Sophia, București; Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2011, p. 302
Odată a venit în Sfântul Munte şi umbla pe la mănăstiri un tânăr în vârstă de şaisprezece-şaptesprezece ani, pe care îl chema Gheorgaki. La vârsta de trei ani fusese dus de părinţii lui la o mănăstire budistă din Tibet, înaintase mult în yoga şi ajunsese un vrăjitor desăvârşit putând să cheme pe oricare diavol voia. […]
Сopilul nu vrea doar bani, ci și mângâiere, nu vrea doar haine, încălțăminte și ciocolate, ci și cuvinte dulci, să se întărească, să se consolideze, să se mângâie, pentru ca inimioara lui să se bucure. De obicei, astăzi, părinții se interesează mai mult pentru hrana și formarea lumească: limbi străine, muzică, dans, gimnastică, lupte, scrimă, […]
