Puţini se pot lăuda cu performanţele Olgăi Kotelko care, până la 95 de ani, a sfidat procesul normal de îmbătrânire și a uimit lumea medicală datorită creierului său, care s-a păstrat într-o formă remarcabilă pentru vârsta ei. Secretul ei este unul pe cât de eficient, pe atât de simplu.
La 77 de ani, vârstă la care cei mai mulţi preferă confortul canapelei, Olga s-a hotărât să se apuce serios de antrenamente sportive, iar acest obicei a ajutat-o se păstreze într-o formă fizică și mentală de invidiat. În ultimii ei 18 ani de viaţă, a adunat 750 de medalii de aur pentru rezultatele sale excelente la atletism și a dărâmat 37 de recorduri mondiale la probe de sărituri în lungime și înălţime, alergat, ciocan sau suliţă, potrivit biografiei sale.
Performanţele Olgăi au stârnit curiozitatea experţilor de la Institutul Beckman pentru Știinţe Avansate și Tehnologie al Universităţii din Illionis, care au vrut să testeze efectele benefice ale sportului asupra abilităţilor cognitive. Așa că au invitat-o pe aceasta în laboratorul lor, pentru câteva teste, care au inclus scanarea creierului cu tehnologie de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN), un test de rezistenţă cardiorespiratorie la efort folosind o bandă de alergat și probe de evaluare a abilităţilor congnitive.
La momentul demarării experimentului, Olga avea 93 de ani. Cum experţii nu au putut alcătui un grup similar ca vârstă și cu o stare de sănătate rezonabilă, ei au comparat rezultatele obţinute de Olga cu cele obţinute la teste similare de 58 de femei cu vârste cuprinse între 60 și 78 de ani, care făceau puţin sport.
În ciuda vârstei sale înaintate, Olga se simţea în formă chiar dacă trecuse prin multe evaluări solicitante. „În timpul cinei, după o lungă zi de testări, am întrebat-o pe Olga dacă se simte obosită, iar ea mi-a răspuns: «Arareori obosesc.» În schimb, absolvenţii care au evaluat-o și care sunt cu câteva decenii mai tineri decât ea păreau extenuaţi”, a declarat autorul studiului, Art Kramer, directorul Institutului Beckman.
Un amănunt interesant a fost observat la analiza formaţiunii numite corpul calos, regiunea care conectează cele două emisfere cerebrale în partea din faţă a creierului. „Olga a înregistrat cea mai mare proporţie a integrităţii materiei albe în această parte a creierului, chiar mai mare decât cea a femeilor mai tinere, lucru care a fost foarte surprinzător. Aceste suprafeţe de materie albă sunt folosite într-o regiune a creierului implicată în activităţi – precum raţionamentul, planificarea și autocontrolul – cunoscute pentru faptul că se alterează cel mai rapid odată cu îmbătrânirea”, a explicat coordonatoarea studiului, Agnieszka Burzynska.
Pe de altă parte, însă, experţii au observat că, în anumite regiuni ale creierului, Olga prezenta semne avansate de îmbătrânire la nivelul suprafeţei materiei albe. De asemenea, ea nu s-a descurcat la fel de bine precum celelalte participante mai tinere la testările cognitive. Rezultatele au arătat și că dimensiunea hipocampului ei a fost mai mică decât a celorlalte voluntare, dar neobișnuit de mare faţă de mărimile întâlnite în mod normal în rândul celor de vârsta sa. „Creierul ei nu părea, în general, foarte micșorat, iar ventriculele ei nu păreau lărgite”, a adăugat Burzynska.
Atunci când au analizat comparativ rezultatele Olgăi cu cele obţinute în studii independente, experţii au observat că aceasta s-a descurcat mai bine la testările abilităţilor cognitive decât adulţii trecuţi de 90 de ani.
Autorii menţionează că rezultatele obţinute în urma analizei creierului Olgăi nu sunt suficiente pentru a enunţa „concluzii solide”, însă cred că exemplul ei poate servi drept inspiraţie pentru toţi cei care vor să își păstreze creierul cât mai sănătos până la adânci bătrâneţi. „Sper că îi va încuraja pe oameni să creadă că, și atunci când îmbătrânesc, creierul lor rămâne plastic”, punctează Burzynska.
sursa semneletimpului.ro
