Actualitate

Scrisoarea emoționantă a unei paciente către asistenta care a îngrijit-o înainte să moară

3853

Într-un azil de bătrâni, o infiermieră a descoperit o scrisoare în camera unei femei care se stinsese din viață. După ce a citit-o, asistenta a izbucnit în lacrimi. Mesajul lăsat de bătrână a făcut înconjurul lumii:

„Ce vezi infirmieră? Ce vezi? La ce te gândești când mă privești? O bătrânică acră, ușor senilă, cu obiceiuri ciudate și cu o privire pierdută. Haide, fă un pic efort! Vezi cumva o bătrânică pe care nu știi cum să o abordezi, care face ce vrei tu împotriva dorinței ei? Asta crezi? Asta vezi? Dacă e așa, deschide ochii, pentru că cea pe care o vezi nu sunt eu.

O să îți spun cine sunt eu, de fapt. Sunt o fetiță de zece ani, cu părinți și frați iubitori. Sunt o adolescentă de 16 ani cu picioarele făcute aripi, visând să îmi găsesc alesul inimii. Sunt o mireasă de 20 ani și tocmai i-am promis iubire veșnică soțului meu.

Sunt o femeie de 30 de ani și îmi învăț copiii să se ferească de rele în viață. Sunt o femeie de 40 de ani, iar copiii mei sunt deja adolescenți. Sunt o femeie de 50 de ani, iar copiii mei sunt deja mari și nu mai stau acasă. Sunt o femeie de 60 de ani și țin din nou în brațe bebeluși: sunt nepoții mei.

Sunt o femeie de 70 de ani și văd nori negri. Soțul meu nu mai este, iar pe mine mă cuprinde teroarea. Copiii mei sunt deja departe, au copii la rândul lor și nu îi judec pentru că au uitat de mine.

Acum sunt doar o bătrână: nu mai sunt nici copilă, nici adolescentă îndrăgostită, nici soție, nici mamă, nici bunică.

Ce dură este natura! Bătrânețea este o batjocură la adresa ființei umane și transformă oamenii în niște alienați. Corpul ne părăsește, forța dispare, iar în locul inimii apare o piatră. Cu toate acestea, toate femeile acestea bătrâne de care ai grijă păstrează naivitatea.

Inima acestor femei bătrâne zâmbește din când în când, chiar și în momentele în care se ceartă cu tine. Bătrânele acestea vâd în tine o copilă și te înțeleg perfect.

Amintește-ți aceste cuvinte nu ca să îmi ridici o statuie sau ca să mă plângi că nu mai sunt acum, ci ca să vezi sufletul din spatele mâinilor tremurânde și a pielii tăbăcite de soartă. Te-am iubit ca pe copilul meu!”, și-a încheiat bătrâna scrisoarea.

sursa unica.ro 

 


Articole Asemănătoare
3499

Iisus ne îmbie încercarea Sa, cea din urmă: încercarea iubirii

A încercat omul toate: bogăţia, puterea, ştiinţa, păcatul, dar fericit nu l-a făcut nici una! Iisus ne îmbie încercarea Sa, cea din urmă: încercarea iubirii. Aceea pe care nimeni n-a făcut-o, sau pe care puţini au încercat-o, doar puține clipe ale vieţii lor. Cea mai cutezătoare, cea mai potrivnică pornirilor din noi; dar singura care […]

Articole postate de același autor
4311

Cel mai bine este să punem femeia și bărbatul în obligaţiile lor

Stăm şi ne întrebăm de ce ne depărtăm aşa de mult de ceea ce Sfântul Pavel a pus la aşa mare cinste? Această relaţie între soţ și soţie. De ce punem aşa mari oprelişti la ceea ce Sfântul Ioan Gură de Aur, în 11 reguli canonice, a fixat pentru căsătorie? De ce tărăgănăm aşa mult […]