Să nu ne mândrim cu faptele bune

391

Vine cineva la mine, discutăm despre problema lui și găsim o soluție. Dacă spun: „Ce bine că am fost aici să pot ajuta!” ‒ Hei! Ce cădere! (adică, pentru mine). S-a întâmplat să fiu aici și să pot ajuta. Dar dacă nu eram, Dumnezeu ar fi trimis pe altcineva! Pentru că Domnul spune: „Îi pot ridica pe fiii lui Avraam și din pietre”.

Din păcate, așa stau lucrurile. Omul se mândrește în inima lui. L-am ajutat! L-am ajutat! Dar cine ești tu? Cine?

Și încă ceva... Când cineva vă face un bine, spuneți-i:

‒ Sunteți cu adevărat binecuvântat. Trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că v-a oferit posibilitatea de a face acest lucru, altfel El ar fi trimis pe altcineva în locul dumneavoastră.

Din Maica Gavrilia. Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, Giurgiu, 2014, p. 452-453


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
149

Fără pocăință, nimeni nu s-ar mântui

Sfântul Marcu Monahul (secolele V-VI) scrie: „Nimeni nu este mai bun şi mai milostiv ca Dumnezeu, dar, cu toate acestea, n-o să-l ierte pe cel ce nu se căieşte de păcatele sale. (…) Toate poruncile se reduc la una singură: cea a pocăinţei. (…) Căci nu vom fi osândiţi pentru mulţimea păcatelor, ci pentru că n-am […]

Articole postate de același autor
403

Dacă nu veti avea grijă de copii, veti bea paharul amărăciunii

A venit deunăzi o doamnă şi un domn cu o fetiţă şi s-au aşezat la masă şi făcea şi copiliţa o cruce mare; cum a învăţat-o tatăl ei şi mamă-sa. Cei mai buni profesori de religie pentru copii, tot părinţii au rămas. Dacă nu-i învăţaţi voi prin exemplu, se trezesc nişte sălbatici, nişte fiare. Nu […]