Actualitate

Să nu ne mândrim cu faptele bune

308

Vine cineva la mine, discutăm despre problema lui și găsim o soluție. Dacă spun: „Ce bine că am fost aici să pot ajuta!” ‒ Hei! Ce cădere! (adică, pentru mine). S-a întâmplat să fiu aici și să pot ajuta. Dar dacă nu eram, Dumnezeu ar fi trimis pe altcineva! Pentru că Domnul spune: „Îi pot ridica pe fiii lui Avraam și din pietre”.

Din păcate, așa stau lucrurile. Omul se mândrește în inima lui. L-am ajutat! L-am ajutat! Dar cine ești tu? Cine?

Și încă ceva... Când cineva vă face un bine, spuneți-i:

‒ Sunteți cu adevărat binecuvântat. Trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că v-a oferit posibilitatea de a face acest lucru, altfel El ar fi trimis pe altcineva în locul dumneavoastră.

Din Maica Gavrilia. Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, Giurgiu, 2014, p. 452-453


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
320

Cum vom putea învăța vreodată iubirea?

Cel ce iubește sfințește persoana iubită, o idealizează. Îi scuză defectele, i le acoperă. Îi arată calitățile, i le amplifică. Îi iartă greșelile, îi tolerează neputințele. E fericit de existența persoanei iubite. Nu vrea să primească nimic de la ea, vrea doar să îi ofere. Ar vrea să trăiască o viață întreagă DOAR CA SĂ-I […]