Să nu ne mândrim cu faptele bune

449

Vine cineva la mine, discutăm despre problema lui și găsim o soluție. Dacă spun: „Ce bine că am fost aici să pot ajuta!” ‒ Hei! Ce cădere! (adică, pentru mine). S-a întâmplat să fiu aici și să pot ajuta. Dar dacă nu eram, Dumnezeu ar fi trimis pe altcineva! Pentru că Domnul spune: „Îi pot ridica pe fiii lui Avraam și din pietre”.

Din păcate, așa stau lucrurile. Omul se mândrește în inima lui. L-am ajutat! L-am ajutat! Dar cine ești tu? Cine?

Și încă ceva... Când cineva vă face un bine, spuneți-i:

‒ Sunteți cu adevărat binecuvântat. Trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că v-a oferit posibilitatea de a face acest lucru, altfel El ar fi trimis pe altcineva în locul dumneavoastră.

Din Maica Gavrilia. Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, Giurgiu, 2014, p. 452-453


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
270

Pentru cel care nădăjduiește în Dumnezeu nu există niciodată situații fără scăpare

Nu te descuraja, oricât te-ar lupta patimile și gândurile păcătoase. Pune mereu început bun și zi: „Domnul este Viu, de aceea nu-mi voi pierde nădejdea”. Pentru cel care nădăjduiește în Dumnezeu nu există niciodată situații fără scăpare. Cel care nu-și pune nădejdea în Dumnezeu caută alinări false în filosofii tulburi, în distracții păcătoase, în băuturi […]

Articole postate de același autor
290

Ca să prindă vrăjile, trebuie ca cineva să dea drepturi diavolului

-Părinte, oare vrăjile prind întotdeauna? -Ca să prindă vrăjile, trebuie ca cineva să dea drepturi diavolului. Adică să dea pricină serioasă și să nu se fi aranjat corect cu pocăința și spovedania. De unul care se spovedește nu se prind vrăjile, de le-ai arunca cu lopata asupra lui. Pentru că, atunci când se spovedește și […]