Să nu ne mândrim cu faptele bune

174

Vine cineva la mine, discutăm despre problema lui și găsim o soluție. Dacă spun: „Ce bine că am fost aici să pot ajuta!” ‒ Hei! Ce cădere! (adică, pentru mine). S-a întâmplat să fiu aici și să pot ajuta. Dar dacă nu eram, Dumnezeu ar fi trimis pe altcineva! Pentru că Domnul spune: „Îi pot ridica pe fiii lui Avraam și din pietre”.

Din păcate, așa stau lucrurile. Omul se mândrește în inima lui. L-am ajutat! L-am ajutat! Dar cine ești tu? Cine?

Și încă ceva... Când cineva vă face un bine, spuneți-i:

‒ Sunteți cu adevărat binecuvântat. Trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că v-a oferit posibilitatea de a face acest lucru, altfel El ar fi trimis pe altcineva în locul dumneavoastră.

Din Maica Gavrilia. Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, Giurgiu, 2014, p. 452-453


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
596

Să aveți mintea și inima spre Cer, spre mântuire

Rugăciunea nu trebuie făcută numai în anumite momente în zi, ci trebuie să fie o dorință și o obișnuință, să fie permanentă. Nu este vorba numai de sfinte paraclise și alte rugăciuni, care angajează și trupul cu îngenuncheri sau poziții potrivite și cuviincioase, ci de a ține mintea spre Dumnezeu, de a gândi la El […]

Articole postate de același autor
270

„Cruce sfântă culcă-mă, Cruce sfântă scoală-mă, Înger sfânt păzește-mă, Doamne miluiește-mă!”

Terminasem clasa a XII-a. Într-o seară, întorcându-mă de la un prieten, străbătând străzile pustii ale „Oraşului cu salcâmi” – Suceava, mă întrebam dacă voi ajunge acasă înainte de a se porni ploaia. Cerul era mâhnit rău şi un vânt care se înteţea cotrobăia tulburat printre blocuri, făcând să şuiere tot ce întâlnea în cale. N-am […]