Actualitate

Să nu ne mândrim cu faptele bune

35

Vine cineva la mine, discutăm despre problema lui și găsim o soluție. Dacă spun: „Ce bine că am fost aici să pot ajuta!” ‒ Hei! Ce cădere! (adică, pentru mine). S-a întâmplat să fiu aici și să pot ajuta. Dar dacă nu eram, Dumnezeu ar fi trimis pe altcineva! Pentru că Domnul spune: „Îi pot ridica pe fiii lui Avraam și din pietre”.

Din păcate, așa stau lucrurile. Omul se mândrește în inima lui. L-am ajutat! L-am ajutat! Dar cine ești tu? Cine?

Și încă ceva... Când cineva vă face un bine, spuneți-i:

‒ Sunteți cu adevărat binecuvântat. Trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că v-a oferit posibilitatea de a face acest lucru, altfel El ar fi trimis pe altcineva în locul dumneavoastră.

Din Maica Gavrilia. Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, Giurgiu, 2014, p. 452-453


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
576

„I le-am zis toate Dom­nului, trebuie să merg acum”

Părintele Zaharia, după o cuvântare ţinută în America, a acceptat între al­te întrebări şi pe următoarea: „Puteţi să ne spuneţi ceva legat de ultimele zile ale părintelui Sofronie?” Iar răspunsul pe care l-a dat arată că sfârşitul vieţii pământeşti a părintelui Sofronie a fost pecetluirea unei vieţi întregi. Redăm întregul răspuns, deoarece este revelator: „Nu […]

Articole postate de același autor
511

De unde demnitatea morţii, dacă n-ai idealuri pentru care merită să trăieşti?!

Nu există nimic laic pentru care merită să mori! Tot ceea ce merită să mori e încărcat de sacralitate! La Evora, în Portugalia, există o capelă a capucinilor – din 1212 sau 1216 făcută numai din cranii şi oase de oameni. Doi călugări veniri de la Padova, în timp, au constatat că oamenii pierduseră frica […]