Să fii căldicel este primejdios

242

Să fii căldicel este primejdios. Nu vrei să fii nici aşa, nici aşa, sau vrei să te mângâi cu aceea că, eşti credincios, dar aşa, în felul tău. Nu. Ori fierbinte, ori rece, pentru că cel rece îşi va da seama, mai repede, că totuşi este într-un sentiment de răspundere, pe undeva, psihologic privind lucrurile şi îşi poate reveni. Dar, cel căldicel, care nu este nici colo şi nici dincolo şi are un fel de Dumnezeu al lui, acela este în foarte mare primejdie, pentru că se mulţumeşte doar cu ceea ce are. „Şi cel care nu are, i se va lua şi ceea ce crede că are şi se va da la cel care are. 

Părintele Arsenie Papacioc


Articole Asemănătoare
179

La Dumnezeu este mult mai bun un păcătos smerit, decât un drept mândru

Cei ce nu au cârmuire, cad ca frunzele! şi  Mântuirea stă întru mult sfat,  zice Sfânta Scriptură. Întotdeauna, când vrem să facem ceva, să întrebăm. Oare când mergem pe un drum pe care nu-l cunoaştem, nu întrebăm? „Măi, dacă eu o iau la stânga sau la dreapta, nu mă rătăcesc? Încotro să apuc?” Şi nu […]

Articole postate de același autor
394

Toţi cei ce umblă după plăceri, nu vor scăpa de primejdii căci sub orice plăcere e încolăcit un şarpe

Vremea de luptă are o clipă de mare cumpănă, şi anume: dacă mintea nu-şi aduce aminte cu credinţă de “Doamne Iisuse…”, i se întâmplă că încuviinţează momeala vrăjmaşului. Aici e graniţa între lupta după lege şi căderea în fărădelege. Deci, mintea căzută în hotarul fărădelegii, dă încuviinţarea ei voinţei, căreia încă-i suflă vicleanul boarea ameţirii. […]