Actualitate

Prohodul Domnului: „Tânguim cu toată lumea această mare crimă pe care am săvârșit-o”

2535

Prohodul Domnului a fost săvârşit în această seară de un sobor de preoți și diaconi la biserica "Întâmpinarea Domnului" din cadrul Universității de Stat din Moldova.

Numeroși credincioși au participat la această slujbă din Săptămâna Patimilor.  Preoții și credincioșii, aflați în jurul Sfântului Epitaf, cu lumânări în mână, au cântat Pătimirile, Răstignirea, Moartea și Îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos.

La finalul slujbei Prohodului, soborul de preoți și diaconi în frunte cu preotul paroh, Octavian Moșin, au mers în procesiune cu Sfântul Epitaf și au înconjurat biserica. Această procesiune simbolizează ducerea către mormânt a Domnului Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru mântuirea lumii. La intrarea înapoi în biserică credincioșii au trecut pe sub Sfântul Epitaf, care reprezintă trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului.

La final, părintele Octavian s-a adresat către cei prezenți cu un cuvânt de învățătură și i-a îndemnat să participe la sfânta liturghie din dimineața zilei de sâmbătă, dar și a amintit programul pentru noaptea de Înviere. Credincioșii sunt așteptați la Biserica USM, începând cu orele 22.00, pentru a participa la Slujba Învierii oficiată de un sobor de preoți și diaconi.


Articole Asemănătoare
3358

Cu gândul la femeia creștină. Spectacol de ziua femeilor mironosițe la biserica USM

Cuvântul „femeie” trebuie, cu orice chip, mult mai respectat, pentru că, vă repet, acest cuvânt înseamnă „împărăteasă dăruitoare” şi dăruire este toată Scriptura. (Părintele Arsenie Papacioc) Sărbătoarea femeilor creștine din Duminica a 3-a după Praznicul Învierii Domnului este una dintre cele mai senine şi mai luminoase sărbătoriale Bisericii noastre. Viața și faptele mironosițelor reprezintă un exemplu al scopului adevăratelor femei creștine. Chemarea lor […]

Articole postate de același autor
8085

Milostenia este o stare de suflet, nu contabilitate

Nici vântul, nici soarele nu sunt bune oricând, ci doar atunci când avem nevoie de ele: soarele ne bucură într-o zi geroasă, iar o adiere de vânt ne mângâie într-o zi prea călduroasă. Altminteri, oamenii mor și de prea mult vânt, așa cum mor de prea mult soare. Ca și căldura, ca și o adiere […]