Viaţa unui creştin ar trebui să fie un post continuu, când încerci să fugi de lucruri rele, deci de păcate şi de patimi, iar postul ar fi un mijloc prin care omul pe de o parte s-ar înfrâna, pe de alta ar deveni mai statornic. Postul nu are niciun efect dacă nu dă naştere unei alte vieţi, mai liniştite, mai pline de bunătate, de dragoste şi de înţelepciune.
(Emisiunea "MegaFon", 20.02.2017)
Suntem în pragul Postului Mare. Biserica ne transmite mesajul abstinenţei, dar şi al unei rugăciuni cu osârdie. Lăsând din grijile lumeşti, oprind poftele şi plăcerile, sufletul este predispus spre altă rugăciune, mai vie, mai grăitoare. “Milostenia și postul sunt aripile rugăciunii. Rugăciunea noastră niciodată nu zboară mai repede la Dumnezeu ca atunci când e ajutată de […]
Atunci când flămânzesc sau însetează, animalele tot la om caută scăpare, pentru că omul este stăpânul lor. Îmi amintesc că într-o vară, pe când mă aflam la Coliba Sfintei Cruci, o viperă a coborât de pe acoperişul de tablă şi s-a făcut colac înaintea mea. Îşi ridica capul, scotea limba şi şuiera. Era foarte însetată […]
