Nașterea Maicii Domnului sau despre Sfânta Maria Mică

3189

„Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a Răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru. Şi dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; şi stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică.”

(Troparul praznicului)

Chiar din rândul credincioșilor nu multă lume știe că anul bisericesc începe la 1/14 septembrie.

Prima sărbătoare împărătească, din cele 12 de peste an, este închinată Nașterii Maicii Domnului (8/21 septembrie). În popor sărbătorii i se mai spune Sfânta Maria Mică.

Urmărim toate etapele din viața Fecioarei Maria, pentru a o descoperi drept a doua Eva, un vas ales de către Dumnezeu, prin care va veni, deci se va Întrupa Mântuitorul lumii.

Îi cunoaștem părinții ei, neamul cuviincios, precum și chemarea ei de a sluji planului divin.

Dumnezeu alege calea cea mai firească de a veni în lume, prin naștere, exact cum vine fiecare pământean. Și Născătoarea de Dumnezeu vine din părinți demni, dar sterpi, Ioachim și Ana, la o vârstă înaintată, arătându-se că ceea ce este cu neputință și nefiresc la oameni, e posibil cu ajutorul Domnului.

I s-a pus și un nume des întâlnit în lumea iudaică și în Scriptură – Maria – care înseamnă „cea bine mirositoare”, „cea plăcută”, „Doamnă”, „Stăpână”, „Steaua  mării”. Toate aceste expresii o caracterizează, ea devenind Maica Domnului și Maica noastră, a tuturor creștinilor, fiind numită încă din perioada vetero-testamentară Împărăteasa ce stă de-a dreapta Domnului (Ps. 44,11).

În Noul Testament o descoperim ca pe o făptură deosebită: Arhanghelul Gavriil o cercetează și îi spune „bucură-te ceea ce eşti plină de har!”; Elisabeta, verișoara ei, o întâmpină, zicându-i „binecuvântată eşti tu între femei!”; o femeie din popor, minunându-se de frumusețea pildelor rostite de Iisus, exclamă că „fericit este pântecele care Te-a purtat şi sânii la care ai supt!”; iar Mântuitorul se poartă atent cu ea, având-o drept Mamă, și după Înălțarea Domnului rămâne inima Bisericii.

De la trei ani Maica Domnului a rămas în biserica din Ierusalim, unde a petrecut 12 ani, pregătindu-se să fie „scară cerească”, pe care s-a pogorât la noi Domnul milelor.

Și după Întruparea Mântuitorului rămâne Pururea Fecioară, dar și rugătoare şi mijlocitoare creștinilor în fața Tronului dumnezeiesc, lumea dreptmăritoare numind-o „mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii”.

Să o chemăm mereu pe Născătoarea de Dumnezeu drept grabnică ajutătoare în toate nevoile vieții noastre, căci din pruncie a fost însemnată și se roagă pentru întregul neam pământesc.

„Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine de nevoi”. 

Pr. Octavian MOŞIN


Articole Asemănătoare
5326

Predică la Naşterea Maicii Domnului

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Amin. Orice cuvânt am spune ca să tâlcuim într-un fel sau altul Naşterea Maicii Domnului, ar fi prea puţin. Nici Privegherea de aseară, care a durat suficient de mult, nici slujba în sine nu fac altceva decât să ne întărească gândul că în taina lui […]

Articole postate de același autor
2940

Nu mai știm ce înseamnă smerenie!

Constatăm cu durere că generația pe care o creștem nu mai știe, iar pe alocuri nici nu vrea să știe, ce înseamnă smerenie. Urmărind pulsul vieții, constatăm că de o vreme nu mai e în vogă să fii smerit. Peste tot dai cu ochii de slogane de tipul „Fii mândru!”, și cu toții îi încurajăm […]