Să nu blestemăm ac, ață, fir de praf, animal, om, lucru, pom, stea, soare, picătură de apă, pentru că în clipa în care am bestemat, blestemul se întoarce peste noi. Când blestemi, îl obligi pe Dumnezeu să oprească anumite sentințe, și le dai tu! Și în momentul când ai blestemat tu și nu mai dă El sentința, răspunzi tu de urmările sentinței pe care trebuia să le dea Dumnezeu. Așa că, mai ușor cu aruncatul vorbelor de clacă din gura noastră!
M-a impresionat faptul că un fost deţinut politic, când a început să vorbească într-o adunare festivă, înainte de toate, a zis cu glas tare: „Doamne ajută-mă să nu greşesc.” Greşim noi înşine, şi greşesc şi alţii, în ceea ce ne priveşte pe noi. Lucrul de căpetenie este să ni se facă „ocara, ca cinstea; lipsa, […]
Rugăciunea este respiraţie. Când omul respiră înseamnă că trăieşte şi aceasta îl însoţeşte pe tot parcursul vieţii. Oricine începe să spună rugăciunea, începe să-şi îndrepte întreaga sa viaţă, avându-l pe părintele său duhovnicesc drept călăuză. Aşa precum răsăritul soarelui trezeşte, luminează şi dă viaţă creaţiei, la fel se întâmplă şi atunci când Hristos, Soarele dreptăţii, […]
