Pentru o relaţie conştientă cu Dumnezeu şi roditoare, rugăciunea este vitală. Când eşti prieten cu un profesor extraordinar, ori cu un mare duhovnic sau cu un artist renumit, te îmbogăţeşti spiritual şi trăieşti o bucurie în preajma lui.
De pildă, eu l-am slujit paisprezece ani pe Preafericitul Patriarh Teoctist, i-am fost alături atâta timp şi, seara, când mergeam spre casă, îmi curgeau lacrimi de bucurie pe obraji. Prin felul în care îşi ducea viaţa, în care îi iubea pe oameni şi în care înţelegea să-L slujească pe Dumnezeu, mă emoţiona şi mă învăţa. În apropierea unui om mare simţi cum ceva din acela se transferă şi în tine. La fel e şi cu Dumnezeu. Pentru a fi însă prieten cu Dumnezeu, trebuie să comunici cu El, nu doar să-L asculţi. Cum comunici? Prin rugăciune. Cea mai mare realizare a unui om este să aibă o relaţie vie cu Dumnezeu. Şi cum se naşte şi se menţine aceasta? Prin rugăciune. Ca să-L iubeşti pe Dumnezeu, trebuie să-L cunoşti, iar ca să-L cunoşti, trebuie să vorbeşti cu El. Căci asta e rugăciunea, un dialog cu Dumnezeu. Iar pentru a te ruga cu adevărat, e nevoie de smerenie. Omul mândru nu e capabil de comunicare cu Dumnezeu, căci îşi ajunge sieşi.
Apoi, e necesar să te rogi cât mai des, tot timpul, dacă e posibil. Şi când eşti la serviciu, şi pe stradă, şi când faci ceva în casă… Dacă te rogi numai câteva minute dimineaţa şi seara, înseamnă că te lipseşti de Dumnezeu în restul zilei. Şi-atunci, relaţia nu e apropiată, nu e caldă, nu te creşte spiritual. Un om care se roagă numai la începutul zilei şi la culcare nu a pornit încă pe calea lui Dumnezeu. Să ai gândul la Dumnezeu e deja o rugăciune. Gândindu-te cel puţin o dată pe oră la Dumnezeu, la Mântuitorul, la Maica Domnului, la Sfinţi, viaţa ta va fi o bucurie continuă.
În parohia noastră sunt trei ministere, şi avem aici o mulţime de funcţionari care vin la biserică. I-am sfătuit să se roage şi în timpul serviciului, câteodată, acolo, stând în faţa hârtiilor la care lucrează sau a computerului. Rugăciunea îţi creează o stare de bine. O pauză de câteva minute pentru Dumnezeu îţi dă energie şi linişte sufletească pentru tot restul zilei. Sau, eşti acasă, speli ceva la bucătărie, roagă-te: „Doamne, cum curăţ eu vasul acesta, curăţă şi sufletul meu!…”. Vorbeşte cu Dumnezeu simplu, în situaţiile concrete ale vieţii… Nu e neapărată nevoie de rugăciuni elaborate sau clasice. Când mergi printr-un parc, fii într-o uimire permanentă faţă de frumuseţea naturii, lucrarea lui Dumnezeu în lume! „Doamne, ce minunat eşti! Ce frumos ai făcut acest copac!”. Căci Dumnezeu e pretutindeni şi îl vezi în toate, şi într-un copac, şi-ntr-o floare… Bucură-te, căci toate acestea sunt făcute de Dumnezeu pentru tine, omule! Primeşte în inima ta darurile lui Dumnezeu, nu trece doar cu ochii peste ele.
Extras din interviul cu pr. Vasile Ioana
sursa formula-as.ro
