Pregătirile pentru sărbătoarea Învierii Domnului se simt în fiecare casă.
Obiceiurile și tradițiile diferă de la o localitate la alta.
Botnari Victoria a petrecut ziua din preajma Învierii Domnului în casa familiei Andrei și Tatiana Roșior din satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi și a pregătit un reportaj pentru Altarul Credinței.
"Bucatele tradiționale nu lipsesc de pe masa noastră de sărbătoare. Pregătim mielul care este simbolul trecerii de la moarte la viață, cum a spus și unul dintre profeți despre patimile lui Iisus "ca un miel spre junghiere s-a dus..."
Pasca, am copt-o în Joia Mare. Am spus Tatăl Nostru ca să ne ajute bunul Dumnezeu s-o coacem bună, rumenă, frumoasă și luminoasă, ca fața lui Hristos!
Așadar frământăm pasca din făină curată din grâu, lapte și ouă și am împodobit-o cu ornamente dar și alte dulcigării, am binecuvântat-o cu semnul Sfintei Cruci și am pus-o în cuptor . Iar ouăle, deja de mai mulți ani le încondeiem la fel în semnul Sfintei Cruci.
Pe lângă acestea, mai pregătim și alte bunătăți, cum ar fi: pârjoalele, sarmalele, clătitele, răciturile din cucoșel sau picioare de purceluș. " a relatat Roșior Tatiana gospodina casei.
Pentru a reuși să pregătească toate bucatele, doamna Tatiana este ajutată de nora și nepoțelele sale.
"Urmărim cu mare atenție felul, în care, bunica frământă pasca, cum se încondeiază ouăle, pentru a putea duce mai departe acest obicei creștin în numele Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos" a spus una din nepoțele.
În timp ce femeile pregătesc fel de fel de bunătățuri, bunicul Andrei împreună cu fiul și nepoțeii trebăluiesc în jurul casei. Aceștia au grijă să fie hrănite toate orătăniile și celelalte animale domestice din gospodărie.
"Facem ordine în jurul casei, dar și în sufletele noastre, ne stăruim să fim mai buni, liniștiți, și cu sufletele pașnice, căci așa se cuvine să-L întâmpinăm pe Hristos, Izbăvitorul nostru de păcate, care cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață veșnică dăruindu-le," explică Andrei Roșior gospodarul casei.
În Sâmbăta Mare se fac ultimele pregătiri, cum ar fi aranjarea coșului pascal. În coș se așeză pasca, cârnați, șuncă, brânza, slănină, bani, busuioc și bineînțeles ouăle roșii, dar și o găinușă.
Împreună cu familia se va merge de cu sâmbătă seara la Biserică pentru a asista la Slujba de Înviere, unde vor aștepta să sfințească pasca, dar și momentul stropirii enoriașilor cu aghiazmă, izbăvindu-i de rele și înviind împreună cu Iisus.
Nu mai puțin important este obiceiul spălatului de dimineață cu ouă și bănuți.
Înainte de a se așaza la masă toate persoanele se spală pe față cu apă sfințită, în care se pune un ou roșu, un ou alb și bănuți. Cei care se vor spăla cu această apă tot anul vor fi curați, sănătoși, rumeni și bogați.
La masa de sărbătoare se gustă mai întâi din bucatele sfințite, apoi se ciocnesc ouăle, roststind cunoscuta formulă “Hristos a inviat”, la care se raspunde “Adevarat a inviat”.
"Sărbătoarea Învierii ne umple inimile cu bucurie, căci anume cu acest prilej ne vin copiii, nepoții sănătoși și vioi, nu suntem singuri și pentru aceasta mulțumiri și slavă aducem lui Dumnezeu."
La masa de sărbătoare familia Roșior obișnuiesc să fredoneze mai multe cântece pascale, care le-a rămas un frumos obicei de la străbuni.
Hristos a înviat!
