Una dintre semnificațiile postului constă în educarea voinței și în supunerea ei față de duh. Prin post arătăm pântecelui cine comandă. Omului care nu-i deprins să postească, să se disciplineze, îi vine foarte greu să-și înfrâneze patimile, să se lupte cu ele. Creștinul e ostaș al lui Hristos, iar un bun ostaș este întotdeauna gata de luptă, se antrenează și studiază mereu, se menține în formă. În Biserică nu e nimic întâmplător și lipsit de sens; cei care nu păzesc posturile, îmbuibații, nu vor cunoaște niciodată adevăratul gust al mâncării – acest dar al lui Dumnezeu. Pentru cei care nu postesc, până și masa sărbătorească devine ceva banal, pe când pentru cei care postesc, după un post îndelungat, chiar și o masă modestă e un adevărat ospăț.
Preot Pavel Gumerov, Cele opt păcate de moarte și lupta cu ele: ascetica ortodoxă pentru mireni, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2014, p. 52
