Omule

528

O lăcomie crâncenă, nebună.
Adună, omule, adună,
Căzneşte, fură, surpă şi omoară,
Îţi trebuiesc putere şi comoară,
Îţi trebuiesc palate şi veşminte,
Să-ţi zacă-n ele hoit şi oseminte.
Morminte, omule, morminte.

Avidă mâna ta se strânge.
Storci aur şi se scurge sânge.
Nădejde, sânge, har, ca un burete,
Le soarbe aurul cu sete,
Şi-n beciul tău zidit înghiaţă
Neprihănita oamenilor viaţă,
Avântul, bucuria, puse bine
De stârvul tău, păstrate pentru tine.

Îmi e ruşine, omule, îmi e ruşine.

Tudor Arghezi


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
372

Nimic nu-i mai de preţ decât a fi iubit de soţia ta şi a o iubi

Nimic nu-i mai de preţ decât a fi iubit de soţia ta şi a o iubi. Scriptura spune că sunt fericiţi soţul şi soţia care au înţelegere în­tre ei. Unde este aceasta, acolo este toată bogăţia şi toată fericirea – şi, dimpotrivă, acolo unde lipseşte, nimic altceva nu ajută, ci totul se strâm­bă, totul este […]

Articole postate de același autor
752

Dacă oamenii ne dezamăgesc, e mai bine să trăim singuri?

Ce să facem dacă oamenii ne dezamăgesc? E mai bine să trăim singuri? Mai există iubire adevărată pentru oamenii de azi? Să te dezamăgeşti până când n-o să te mai amăgeşti! Dezamăgirea e lucrarea ta. Dezamăgirea mea e lucrarea mea, nimeni nu m-ar putea amăgi dacă nu m-aş lăsa amăgită. Şi orice dezamăgire este o […]