Omul care iubeşte, nu suferă

414

Suferă acela care urăşte, care simte răutate, care este întunecat de rele, care este cuprins de invidie şi gelozie, dar cel care iubeşte, nu suferă. Răutatea este apăsătoare, dragostea şi virtutea sunt uşoare. Dragostea lui Dumnezeu este odihnă duhovnicească. Să ne rugăm la Dumnezeul iubirii să intre în noi, să-L simţim şi, când Îl simţim pe Dumnezeu, ne vom dărui şi noi fratelui nostru.

Pentru a ne izbăvi de datoria păcatelor noastre trebuie să ne dăruim aproapelui nostru... Iubirea către Dumnezeu şi către aproapele sunt cele două mari virtuţi pe care se sprijină tot edificiul duhovnicesc. Dacă lipsesc aceste două mari virtuţi, toate celelalte nu au nici un fundament.

Din Părintele Efrem Athonitul, Despre credinţă şi mântuire, tradusă de Cristian Spătărelu, Editura Bunavestire, Galaţi, 2003, p. 25


Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
743

Despre menirea şi locul unei icoane

Ceea ce reprezintă cuvântul în Evanghelia scrisă într-un mod revelat (inspirat de către Dumnezeu), acelaşi lucru îl constituie culoarea în pictura bisericească. Icoana este o Evanghelie în culori; o Biblie explicată prin imagini; o modalitate de stabilire a legăturii cu cei ce sunt zugrăviţi în ea. Creştinii nu cinstesc atât icoanele ca obiecte, ci ca […]