Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca.
Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.
Părintele Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 202
Veniţi dintr-o dinastie de preoţi, pe Dumneavoastră ce v-a determinat să alegeţi preoţia? Aţi avut un model pe care aţi dorit să îl urmaţi pe această cale? De Sfintele Taine se poate împărtăși fiecare om, care cu inimă curată prin dragoste și credință nădăjduiește întru ajutorul Dumnezeului cel Atotputernic. Prin Sf. Taină a Preoției, omului […]
Acum câțiva ani, când eram preot paroh la Sfânta Biserică a Sfântului Vasilie din Pireu, m-a chemat de urgență un bărbat de 42 de ani, pe nume Xenofont, să-l spovedesc. Când am mers, l-am găsit într-o stare jalnică. Cancerul cu nestăvilitele lui metastaze îi cuprinsese și capul. Zilele lui îi erau măsurate. Era singur în […]
