Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca.
Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.
Părintele Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 202
Mamele au fost şi rămân creştinele care au contribuit la realizarea sfinţilor, savanţilor, a oamenilor de creaţie. Ele sunt cele care au umplut Bisericile, au umplut mănăstirile cu feciori, cu preoţi care slujesc neîncetat Liturghia în bisericile şi mănăstirile noastre. Ele sunt cele care au ostenit zi şi noapte, la pieptul lor au ţinut copiii, […]
(Bocetul fântânilor) Lacrimi ascunse-n adâncuri Strămoșii aruncă în zare. Ei, răstrigniți sub pământuri Din ele renasc în izvoare. Și se ridică spre ceruri Ape crescute de luturi, Trecute prin foc și prin geruri De la sfârșit spre-nceputuri. Și se transformă în iarbă În flori, și în rouă și-n fluturi Frumoasa, divina podoabă, […]
