Actualitate

Mare pelerinaj în Ucraina: 7 zile de mers pentru sărbătoarea Maicii Domnului la Poceaev

1403

Un mare pelerinaj a început în Ucraina pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului care se serbează pe 28 august. Procesiunea pornește de la mănăstirea Kamenets-Podolsky și va ajunge la mănăstirea Poceaev pe 27 august.

Pelerinii merg pe jos 260 de kilometri în șapte zile, purtând icoane din bisericile lor și rugându-se seara sub cerul liber, urmând a participa la final la sărbătoarea Adormirii Fecioarei Maria la Lavra Poceaev.

Drumul pe jos spre mănăstirea Poceav are o tradiție de mulți ani, unii dintre pelerini fiind prezenți zeci de ani la rând, chiar la vârste înaintate. Participarea la procesiunea religioasă din acest an este o responsabilitate personală a fiecărui credincios, din cauza războiului, nu există o organizare oficială.

La mănăstirea Poceaev cu sute de ani în urmă s-a întâmplat o minune legată de apariția Maicii Domnului. De asemenea, aici se află o icoană a Maicii Domnului – „Poceaevskaia”.

În urmă cu 400 de ani, mănăstirea a fost sub asediul tătarilor. Toți călugării și creștinii adăpostiți aici au fost chemați la rugăciune de stareț, iar în timp ce slujeau Acatistul Maicii Domnului, deasupra bisericii a apărut dintr-odată Fecioara Maria într-un veștmânt alb, strălucitor, înconjurată de îngerii cu săbii în mâini și de un bătrân stareț al mănăstirii, Sfântul Iov.

Tătarii au tras înspre armata cerească ce se arătase deasupra dealului Poceaev,  dar săgețile se întorceau înapoi spre cei ce le trăgeau. În confuzia și teama ce a cuprins oastea de tătari, mulți au fugit, alții au fost făcuți prizonieri de apărătorii mănăstirii. Unii dintre prizonierii tătari s-au botezat și au devenit creștini ortodocși.

Sursa: avereabisericii.ro


Articole postate de același autor
149

Sfântul Paisie: „Dumnezeu nu dă slăbiciuni, ci puteri. Însă atunci când nu valorificăm aceste puteri pentru săvârșirea binelui, ele devin patimi.”

Eu văd patimile ca pe niște puteri ale sufletului. Dumnezeu nu dă slăbiciuni, ci puteri. Însă atunci când nu valorificăm aceste puteri pentru săvârșirea binelui, vine „aghiuță”, le exploatează și ele devin patimi, iar apoi cârtim și ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu. Pe când, dacă le-am valorifica întorcându-le împotriva răului, ne-ar ajuta în nevoința duhovnicească. […]