Mănăstirea Zăbriceni din raionul Edineț, unde își trăiesc viața monahală 20 de călugări din Republica Moldova, a primit certificatul ecologic pentru legume, verdeață, pomușoare și ceaiuri din plante naturale. Aceasta a devenit astfel prima afacere agricolă care utilizează pe ambalaje emblema frunzei verzi cu steluțe – simbolul Uniunii Europene de Agricultură Ecologică.
Mănăstirea „Nașterea Domnului” este situată la 220 de kilometri de municipiul Chișinău, în pădurea de pe teritoriul satului care-i poartă numele. Pe un drum ușor accesibil pe traseul Chișinău-Bălți, trecând prin orașul Edineț, înconjurată de copaci de salcâm, tei, pini și stejari, lăcașul de cult atrage oameni însetați de muzica bisericească, liniște, natură și hrană sănătoasă.
Întoarcerea la spiritualitate și natură
La Zăbriceni am ajuns pe la prânz, sfânta Liturghie, care începe la ora 8:00 dimineața, abia se terminase, iar curtea mănăstirii era goală. Grădina cu flori și arbuști, aerul proaspăt de pădure, curățenia din jur și oaza de liniște te duc într-o altă dimensiune, departe de agitația orașului din care vii. În biserica grecească, construită după planul arhitectului moldovean Eugen Bâzgu, l-am întâlnit pe părintele Paisie, cel care conduce corul de muzică bizantină – muzică dezvoltată în Grecia antică pentru serviciul divin din bisericile ortodoxe. „Pentru călugări Liturghia începe la ora 4:00 dimineața, iar pentru creștini – la ora 8:00, ca la Muntele Athos din Grecia. Totul se cântă după muzica bizantină sau psaltică cum mai este numită. Liturghia este pentru schimbarea omului în bine, ci nu pentru agonisirea bunurilor materiale, mașină, reparație în apartament etc.”, afirmă călugărul.
Biserica și iconostasul sunt făcute din piatră de Cosăuți, spune el, iar pereții din interior, cu o suprafață de 11.000 metri pătrați, vor fi pictați în tehnica frescă bizantină. În mijlocul bisericii stă agățat un candelabru bizantin cu Horos – obiect de cult înconjurat de becuri, ouă naturale de struț și stema imperiului Bizantin adus din Salonic, Grecia.
Afacere cu produse bio la mănăstire
Călugării de aici își desfășoară zilnic activitățile religioase și cele gospodărești. Modul de viață sănătos și dorința de a îndemna oamenii să se alimenteze corect i-a determinat să cultive legume, verdeață și fructe bio, iar mai târziu și ceaiuri de ierburi din flora spontană. „În programul nostru zilnic, pe lângă rugăciunea în chilie și comună în biserică, avem activități fizice pentru întreținerea mănăstirii – plantat, udat, prășit, cules, îngrijit produsele agricole și florile. În anul 1999, o dată cu înființarea mănăstirii, am primit 5 hectare de pământ arabil de la Primăria Zăbriceni, pe care facem agricultură pentru consumul mănăstiresc. Pe parcurs, mănăstirea a mai achiziționat pământ arabil, astfel avem 30 de hectare – pe 15 ha dezvoltăm agricultura bio, iar pe alte 15 ha cultivăm cereale convenționale”, ne spune părintele Dorimedont în timp ce discutăm în unul din cele trei foișoare de pe teritoriu.
Trapeza, locul unde omul se bucură de hrana lui Dumnezeu
La trapeza mănăstirii, asta e un fel de cantină, toate bucatele sunt gătite de călugări. Aceștia prepară cea mai gustoasă ciorbă și plăcinte cu cartofi și varză, dar și cel mai bun vin roșu. Dacă produsele vegetale sunt sută la sută ecologice, atunci cele de origine animală sunt convenționale. Asta din cauza restricțiilor aspre impuse de legislația din domeniu. „Avem și o prisacă de albine, dar la miere și produsele animaliere nu avem certificat bio și nici nu cred că vom avea, deoarece posibilitățile nu ne permit. În țara noastră nu sunt ferme eco, doar în Europa. Nu primim subvenții de la stat, deoarece agricultura eco nu este susținută financiar de Guvern. Toate cheltuielile le suportă mânăstirea. Majoritatea produselor vegetale sunt pentru consumul propriu, facem fapte de milostenie dacă unii se adresează, iar o parte sunt pentru comercializare”, menționează duhovnicul.
Terapie cu plante naturale și cărți
În perioada anilor 2012-2014, au fost intruiți de o companie de ceaiuri din Cehia. „Inginerul din Cehia ne-a învățat cultivarea, recoltarea, uscarea, depozitarea și împachetarea ceaiului din flora spontană. Noi, în funcție de beneficiile plantelor, am făcut câteva combinații de ceai pentru calmare, relaxare etc. La moment, cultivăm plante și pomușoare pe pământul certificat ecologic – mentă, levănțică, melisa, calendulă, zmeură, coacăză neagră, mure și goji”, spune părintele în timp ce ne îndreptăm spre secția unde se usucă plantele și se împachetează ceaiul din ierburi bio. Mai departe de biserică, frumusețea florilor și a copacilor înverziți se mută lângă casele pentru cazarea enoriașilor. Aici, la etajul al doilea se află și camera pentru uscarea florilor. În cămara frumos mirositoare se află câteva rafturi de lemn, toate pline cu flori și frunze ce se usucă la o temperatură constantă de aproximativ 40 de grade Celsius. În odaia alăturată se împachetează ceaiul în pliculețe mici din pânză cu ajutorul unui aparat special – astfel, într-un pachet de ceai intră 20 de pliculețe care costă 35 de lei.
Mănăstirea păstrează obiecte de cult, în special cărți teologice care, potrivit părintelui Dorimedont, vor fi aranjate într-o bibliotecă publică pentru oameni. Avem peste 10.000 de titluri, spune cu încredere călugărul.
Pelerinaj la mănăstire
Mănăstirea Zăbriceni a fost înființată în anul 1999 cu binecuvântareaepiscopului Dorimedont, episcop de Edineț și Briceni, care a decedat în anul 2006. În perioada anilor 1999-2009, pe teritoriul mănăstirii a activat un seminar teologic ce pregătea preoți și dascăli pentru bisericile din toată țara.Mergând prin curte, călugărul îmi spune că mănăstirea dispune de 80 locuri de cazare pentru cei care doresc să petreacă câteva zile sau chiar săptămâni în mijlocul naturii și a spiritualității. Pentru cazare și alimentație nu se percep taxe, dar cei care doresc pot ajuta călugării la treburile gospodărești.Bărbații pot veni pentru o perioada nelimitată, spune părintele, iar femeile doar pentru trei zile. În anul 2008 au început construcția mănăstirii, dar din cauza crizei mondiale lucrările au fost stopate. Un an mai târziu, un om de afaceri din orașul Bălți, după un pelerinaj de două săptămâni la mănăstire, a decis să construiască biserica integral. În perioada 1975-1995, pe teritoriul actual al lăcașului a activat o stațiune balneo-climaterică.
reportaj şi foto de Natalia Munteanu
http://moldnova.eu/
