Actualitate

Iubirea împlinește, completează, adaugă

7261

Ar trebui să ne fie rușine de câte ori în sufletul nostru se ivesc niște răutăți care ne depărtează de „omul de lângă noi”. De fapt, omul de lângă noi este omul cel mai însemnat.

Nu trebuie să ne gândim la oameni de peste mări și țări (care ne sunt apropiați și ei), ci trebuie să-l avem în vedere pe omul de lângă noi, pentru că Dumnezeu l-a pus lângă noi. Cei care suntem aici, de pildă, suntem pentru că vrea Dumnezeu să fim așa. Dumnezeu vrea să fim bucuroși unii de alții și să împlinim ceea ce lipsește.

Asta face iubirea: împlinește, completează, adaugă. Dacă ai pe cineva apropiat, îi treci cu vederea și defectele. Dacă iubești pe cineva, îl iubești cu scăderile lui cu tot, cu patimi cu tot, cu răutăți cu tot. Dacă nu-l iubești, nu-l iubești nici cu calitățile lui, nu-l iubești nici cu virtuțile lui. Sigur, fiecare dintre noi avem și virtuți, avem și scăderi, dar iubirea acoperă scăderile și completează acolo unde este de completat și pune în evidență acolo unde este ceva de pus în evidență.

Numai că până acolo este departe! Este departe în înțelesul că trebuie să rezolvăm odată patimile, răutățile, scăderile, insuficiențele, să trecem peste toate și atunci vine iubirea, care e fericire.

Din Arhim. Teofil Părăian, Din vistieria inimii mele, Ediţie îngrijită de Aurelian Popescu, Editura Craiova, Craiova, 2000, p. 13


Articole Asemănătoare
5791

„Nu se poate să nu vă fi certat cu nimeni niciodată!”

Două femei au trăi în pace 50 de ani. Una îi spunea celeilalte: – Auzi, noi chiar nu ne-am certat niciodată. Hai să ne certăm! – Hai, dar cum? – Vom spăla rufele, iar eu voi vărsa apa într-o găleată şi îţi voi spune: „Scoate-o afară şi arunc-o!” Dar tu să n-o arunci şi atunci […]

Articole postate de același autor
5458

Rețeta dorului de mamă

Gătește, mamă, cozonacii și-i plămădește cu iubire, Presară dorul cu speranțe și fă un aluat subțire! Și din a ochilor adâncuri adaugă un pic de apă Să fie coca numai bună: nici dulce tare, nici sărată… Frământă, mamă, aluatul și prin povestea ta îl trece, Aroma fructelor uscate din amintiri să nu mai plece. Cu […]