În Duminica a IX-a după Cincizecime, Întâistătătorul BOM a liturghisit la Catedrala Mitropolitană

1142

În Duminica a IX-a după Cincizecime, 22 august 2021, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul Mitropolit VLADIMIR a liturghisit la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din municipiul Chișinău.

Alături de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova a coliturghisit preacucernicul părinte protoiereu mitrofor Vadim Cheibaș, Secretar mitropolitan și Eclesiarh al Catedralei, precum și slujitorii sfântului lăcaș.

Duminica aceasta, în toate lăcașurile de cult, în cadrul Sfintei Liturghii s-a citit pericopa din Evanghelia după Matei, capitolul 14, versetele 22-34. Textul face referire la umblarea lui Hristos pe mare  și Potolirea furtunii.

În cuvântul predicatorial rostit cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Vladimir de către părintele Vadim Cheibaș s-a vorbit despre mulțimea și semnificația minunilor ce însoțesc episodul umblării pe mare a Mântuitorului, Care depășește legile firii, ca Stăpân al întregului univers, dăruiește chiar și Sfinților Apostoli, pe baza credinței, puteri suprafirești.

Mântuitorul le-a purtat acestora de grijă, văzând în ciuda întunericului zbaterea lor și primejdia în care se găseau și liniștind valurile mării prin simpla Sa urcare în barca Ucenicilor, ce simbolizează în același timp Sfânta noastră Biserică, în care suntem cuprinși și noi, toți cei botezați în Numele Preasfintei Treimi, fiind chemați să rămânem în ea pentru totdeauna, alături de Capul Bisericii și Conducătorul ei, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

În acest sens, Evanghelia de astăzi este una a încurajării, speranţei, luptei şi biruinţei. Toate încercările şi necazurile pe care le întâmpinăm în viaţă pot fi biruite cu folos duhovnicesc dacă nu contăm numai pe propriile noastre forţe, ci ne încredinţăm mai întâi ajutorului care vine de la Dumnezeu.

Sectorul Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media,

Sursa: mitropolia.md


Articole postate de același autor
1319

Cântec pentru mama

Viaţa nu trece, ci se prelungeşte O ştiu şi eu, şi tu, de bună samă, Şi nimenea, iubind, nu-mbătrîneşte, Ci ca o stea, spre ziuă, se destramă. Copiii, ştii, nu cresc, ci doar devin, La rîndul lor, părinţi şi se-nfăşoară Într-un surîs născut dintr-un suspin Ce se repetă, vai, a cîta oară.   Îţi simt […]