Greutățile și bucuriile căsătoriei

2333

Este pe deplin caracteristică descrierea de mai jos a greutăţilor căsătoriei, făcută de un mare Părinte şi teolog al Bisericii, Sfântul Grigorie de Nyssa, cel care mărturiseşte că experienţa lui personală din „viaţa lumească” îl face să preţuiască în mod special fecioria: „De unde ar putea începe cineva descrierea greutăţilor vieţii din căsătorie şi cum ar putea cineva prezenta chinurile acestei vieţi pe care toţi oamenii le cunosc din experienţă, şi pe care nu ştiu cum a reuşit natura să îi facă pe aceştia să rabde, să sufere şi să le depăşească în mod voit?”.

Să începem cu cele îmbucurătoare. Condiţia de bază sau scopul esenţial al celor care se gândesc să se căsătorească este acela de a reuşi o convieţuire îmbucurătoare, o convieţuire mulţumitoare. Să zicem că aceasta s-a reuşit și căsnicia aceasta este văzută de toți ca vrednică de invidie sau de dorit.

Obârşie nobilă a soţilor, bunăcuviință, vârste potrivite, crema aceasta a vieţii, multă dragoste, tot ce poate gândi mai bun unul pentru celălalt, dulcea dăruire a unuia către celălalt, fiecare vrea să îl depăşească pe celălalt în dragoste. Să adăugăm la acestea slava, puterea, bucuria şi orice altceva doriţi.

Dar urmăriţi și durerea care convieţuieşte neîndoielnic cu necesitatea, care arde ca un foc mocnit alături de nenumăratele binecuvântări.

Preot Filotei Faros, Preot Stavros KofinasCăsnicia: dificultăți și soluții, traducere din limba greacă de Pr. Șerban Tica, Editura Sophia, București, 2012, p. 68-69  


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
2280

Când spui „femeie”, spui viață și binecuvântare

  Când spui „femeia”, ai spus „mama”, și-ai spus „soția”, „fiica”, „sora”, și-ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora, și-ai spus iubirea, și căldura, și frumusețea fără care ar fi-un pustiu, și-ar fi-o durere, și-ar fi-o tristețe tot sub soare. Ce gol și ce singurătate era în cele șase zile când nu […]

Articole postate de același autor
9619

Trebuie să trăim după această lege: nu „Dă-mi”, ci „Ia de la mine”

Creştinismul lui „Ia de la mine!“ Cât de pervertite sunt toate în ziua de astăzi! Сum să trăieşti, dacă nu crezi în nimic?! Te agiţi de colo până colo. Iar când ai credinţă, oricât de obosit ai fi, tot vei ceda locul tău unei bătrânele în transportul public. Ăsta e întregul creştinism. Sari să speli vesela, fără să ţi se ceară. E o faptă creştinească? Fireşte […]