Blândețea transformă orice învinuire neîntemeiată în arvună a fericirii viitoare. Fiți blânzi! Și de la Domnul cereți întotdeauna acest dar. Cu el nu veți simți nici o durere. Veți primi totul ca pe ceva îmbucurător și prielnic. Aici puterea lui Dumnezeu constă în mersul pașnic pe calea acestei vieți, care aproape întotdeauna este strâmbă. Pe oricine vine sau pe oricine întâlnim trebuie să-l primim ca pe trimisul lui Dumnezeu. Prima întrebare ți-o vei pune înlăuntru: ce voiește Domnul să fac cu sau pentru această persoană? Pe toți să-i primiți ca pe chipul lui Dumnezeu, cu cinste, și să vă doriți să le faceți bine. Dacă începeți să-i faceți pe plac lui Dumnezeu, trebuie, în primul rând, pe toți să-i primiți în liniște și să-i răbdați cu blândețe, iar în al doilea rând, să știți să vă purtați și să lucrați.
Primul lucru este uşor - strângi din dinţi şi taci, dar al doilea este foarte greu, mai ales pentru că duhul neliniştit izbucneşte imediat în afară şi prin cuvânt, şi prin faptă, şi prin gest, şi prin expresia feţei tot strică această împrejurare, precum voi înşivă vedeţi. Dar căpătaţi experienţă, binevoiţi să învăţaţi, ştiinţa este simplă, însă greu de memorat. Anume: în situaţiile neplăcute care nasc sentimente neplăcute faţă de ceilalţi, nu trebuie nici să vorbiţi, nici să lucraţi. Trebuie să vă liniştiţi dinainte şi să scoateţi cu totul din inimă neplăcerea ca nici urmă din ea să nu rămână. Atunci şi vorba şi fapta vor merge bine. Atunci puteţi să vorbiţi şi aspru, chiar şi mustrător, şi vorba să nu aibă efect rău: căci duhul din ea nu este supărător, ci paşnic şi drăgăstos.
Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, EdituraEgumenița, p. 198
