Actualitate

Expoziție de icoane din colecții particulare chișinăuiene

2189

La 21 iulie, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Clubul Internațional al colecționarilor din Moldova au organizat expoziția ”Icoane din colecții particulare chișinăuiene”, care va fi expusă vizitatorilor muzeului pîna la data de 31 decembrie 2016.

Sunt prezentate 125 de icoane pictate pe lemn, în ulei și tempera, încadrate cronologic în perioada secolelor XVII – XIX. Majoritatea icoanelor sunt de proveniență rusească, dar se regăsesc și câteva exemplare  create în Basarabia.

La eveniment a fost present și preotul Nicolae Ciobanu, președintele Sectorului Sinodal Activități Culturale al Mitropoliei Moldove, care a amintit în discursul său despre râvna credincioșilor față de obiectele sfinte, inclusive și icoanele, care au fost salvate de la distrugere în perioade de prigoană a Bisericii. Datorită acestui fapt, azi în bisericile din tara noastră găsim icoane de sute de ani care au fost întoarse odată cu redeschiderea acestora. Părintele Nicolae a transmis cuvântul de mulțumire a ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, proprietarilor acestor icoane pentru faptul  că au salvat și păstrat acest patrimoniu spiritual – cultural, dar și organizatorilor acestei expoziții inedite.

Ne dorim ca în viitor să fie expuse și icoane ale credincioșilor din orașele și satele Moldovei, astfel se vor descoperi alte icoane ce sunt de mare valoare duhovnicească și culturală a patrimoniului nostru național.

sursa nicolaeciobanu.wordpress.com


Articole Asemănătoare
35

Răspunsul unei bărâne pentru un ateu, care necinstea chipul Maicii Domnului

Icoanele sunt ferestre deschise spre Cer și întâlnirea omului cu Dumnezeu! Când te uiți la o icoană, te înalți cu mintea la chipul celui zugrăvit pe ea! Vorba unei bătrâne foarte înțeleaptă: Un ateu a vazut o batrână că se închina la o icoană, și-i zice: – Ce tot pupi icoana aia?! – Păi… e […]

Articole postate de același autor
292

Când ţi se oferă ceva din iubire, trebuie să primeşti

Șovăiam mereu să primesc daruri, chiar şi din partea unor prieteni, pe care, astfel, îi supăram, fără să vreau. Părintele „văzu” această slăbiciune a mea, în spatele căreia, deşi „idealizată”, se ascundea mândria, şi vru să mă scape de ea. Eu nu-i vorbisem niciodată despre această problemă. Odată, îmi spuse brusc: ‒ Când ţi se oferă ceva […]