Când mă plimb prin oraș și întâlnesc oameni noi, una dintre primele întrebări care îmi sunt adresate este: „Ce faceți pentru a vă câștiga existența?”.
De obicei, răspund: „Sunt preot la Biserica Ortodoxă din oraș”.
După ce spun aceasta, conversația o poate lua în multe direcții diferite. O direcție pe care unii oameni o aleg este să spună: „O, ce frumos. Eu nu merg la biserică, dar sunt spiritual”.
Acest răspuns întotdeauna mă bulversează. Niciodată nu sunt cu adevărat sigur ce înțeleg ei prin spiritual. Așadar, întreb: „Ce înțelegi prin aceasta?”.
Bineînțeles, spiritual va însemna ceva diferit pentru oameni diferiți. În general, cu toate acestea, în context american va însemna că persoana se consideră a fi un fel de creștin, dar nu vrea să fie asociată cu nicio biserică ori sectă.
Să fii spiritual este biblic?
Dar acest fapt ridică o întrebare uriașă (cel puțin în mintea mea)!
Dacă sunt creștini (auto-proclamați, oricum), dar nu sunt asociați cu o biserică, în niciun caz cu Biserica, înseamnă că oamenii nu sunt familiari cu Scriptura sau înseamnă că ei nu cred ce mărturisește Scriptura?
Cu alte cuvinte, cum înțeleg ei următoarele versete?
Scriptura spune că Biserica ne dă Tainele pentru mântuirea noastră
„Și le-a zis Iisus: Adevăr, adevăr vă spun: dacă nu veți mânca Trupul Fiului Omului și nu veți bea Sângele Lui, nu veți avea viață întru voi.”(Ioan 6,53)
Cu alte cuvinte, Scriptura arată limpede că avem nevoie de Tainele mântuitoare ale Bisericii!
Țelul vieții creștine este dobândirea Sfântului Duh și Taina este un mijloc pentru obținerea acestui țel. Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur ne spune că luăm parte la împărtășanie pentru a ne împărtăși cu Sfântul Duh (Litanie înainte de Rugăciunea Domnească).
Sfânta Împărtășanie nu este oferită în natură, și nici nu este oferită prin Scriptură. Este oferită de un preot cu o comunitate de credincioși care îl înconjoară.
Scriptura spune că ar trebui să ținem predaniile date prin Apostoli
„Astfel că, fraților, stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră”.(2 Tesaloniceni 2,15)
Predania Bisericii care ne-a fost transmisă de Hristos prin Apostoli este slujba liturgică. Primii creștini se adunau ca și comunitate pentru a I se închina și a-L lăuda pe Hristos Înviat.
Sfântul Pavel vorbește despre aceasta în 1 Corinteni 11 și o scriere timpurie a primilor creștini numită Didahia (circa 100 d. Hr.) descrie și ea venerarea ca un eveniment liturgic și în comun.
Pe scurt, predania transmisă nouă este Biserica!
Sfântul Vasile ne spune aceasta:
„Dintre dogmele și învățăturile păstrate în Biserică, pe unele le avem din învățături scrise, pe altele le-am primit prin tradiție de la Apostoli, transmise în taină, ambele având aceeași putere în vederea cucerniciei. Nimeni din cei care au cea mai puțină experiență în legile Bisericii nu va obiecta la acestea, întrucât, dacă încercăm să respingem ceea ce este nescris din obiceiuri ca neavând autoritate supremă, apoi, fără să observăm, vom prejudicia Evanghelia (Despre Sfântul Duh, 27.66),,.
Dacă cineva este pur și simplu spiritual, el, fără chibzuială, se va despărți de Evanghelie, așa cum ne-a fost ea dată de Hristos prin Apostoli.
Scriptura spune că totalitatea credincioșilor este un singur trup – nu mai multe secte
„Dar nu numai pentru ei Mă rog, ci și pentru cei ce prin cuvântul lor vor crede în Mine, pentru ca toți să fie una;așa cum Tu, Părinte, ești întru Mine și Eu întru Tine, tot astfel și ei să fie una întru Noi, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis”(Ioan 17, 20-21).
Miezul mesajului Evangheliei este că Dumnezeu se împacă cu omenirea prin răstignirea și învierea Fiului Său, Iisus Hristos. Aceasta înseamnă că și noi, ca oameni, suntem împăcați unul cu altul în Hristos. Sfântul Pavel spune foarte bine:
„Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască; pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus”.(Galateni 3,28)
Cu alte cuvinte, mărturisirea creștinilor este că toți suntem una. Ne adunăm în jurul mesei Împărtășaniei și luăm parte la Taină, tocmai pentru că suntem una!
Prin faptul că te declari spiritual și refuzi să te identifici cu Biserica înseamnă că divorțezi de Trupul lui Hristos, iar aceasta este contrar mesajului Evangheliei.
În multe feluri, și prin faptul de a fi non-confesional sau chiar confesional, nu mărturisești Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică.
P.S. În Biserică lucrăm împreună pentru mântuirea noastră și este mult mai bine decât să fim spirituali
Cum am menționat mai sus, tendința contemporană pare să fie că cineva este spiritual, mai degrabă decât religios. Ceea ce vor oamenii să spună cu asta, este că ei se consideră creștini, dar nu merg la biserică.
Totuși, Scriptura ne arată că Hristos a pus bazele unei Biserici fizice pe pământ. Prin această Biserică, Hristos stabilește Taine dătătoare de viață, care sunt păstrate cu credincioșie de Apostolii Săi și de Biserică de-a lungul anilor.
De 2000 de ani Biserica Ortodoxă face exact aceasta.
Sfântul Pavel scrie:
„Drept aceea, iubiții mei, așa cum întotdeauna m-ați ascultat, nu numai ca atunci când eram de față, ci cu mult mai mult acum când sunt departe, cu frică și cu cutremur lucrați la mântuirea voastră; căci Dumnezeu este Cel ce-ntru voi le lucrează și pe <<a vrea>> și pe <<a lucra>>, pentru bunăvoirea Sa”.(Filipeni 2, 12-13).
Prin urmare, împreună ca un Trup al lui Hristos ne ajutăm unul pe altul și lucrăm la mântuirea noastră.
Traducere: Denisa Borza
Sursa: www.pravmir.com
