„Dumnezeu să-ți ajute să poți închide ușile!”

Un elev isprăvise liceul şi se pregătea a-şi continua studiile într-un oraş mare. – Dumnezeu să-ţi ajute, dragul meu nepot, să poţi închide uşile! – îi zise, la despărţire, bunică-sa. – Ce uşi, bunică dragă, doar n-o să mă fac portar, acum, după ce am isprăvit cu liceul? – Pe unde vei merge, bagă de seamă să-ţi închizi mai întâi uşile urechilor tale! Să le închizi faţă de toate şoaptele şi ispitele Satanei! Să-ţi închizi apoi uşile ochilor tăi! Să nu citeşti cărţi rele, pline de otravă şi să nu te duci nicăieri unde inima ta se poate otrăvi cu priveliştea ochilor! Să-ţi închizi apoi uşa gurii tale, ascultând de sfatul Psalmistului: „Pune, Doamne, pază gurii mele şi uşă de îngrădire buzelor mele!“, gândindu-te neîncetat şi la cuvintele Mântuitorului că, pentru orice cuvânt nefolositor, omul va da seama în Ziua Judecăţii. Şi, mai presus de toate, dragul meu, să-ţi închizi uşa inimii tale faţă de toate ispitele cele rele! Să o laşi deschisă numai pentru Domnul! Aşa făcând, bine mare vei avea în viaţă. Extras din Pr. Iosif Trifa, 600 istorioare religioase, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 2007, p. 17-18

Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucată de viață…

Dacă pentru o clipă, Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiață de cârpă și mi-ar oferi o bucată de viață, fără îndoială că n-aș spune tot ceea ce gândesc, dar m-aș gândi la tot ceea ce spun. Aș aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valorează, ci pentru ceea ce ele înseamnă cu-adevărat. […]

„E doar pâine şi vin!”

Un părinte evlavios mi-a povestit despre un frate slujitor, care, nefericitul, era foarte neatent când slujea. Neatenţia lui era atât de mare încât mărgăritarele sfântului Trup şi picăturile Sfântului Sânge se risipeau peste tot, fie când se împărtăşea el, fie când îi împărtăşea pe credincioşi. În nepăsarea lui obişnuia să zică: „Lasă, frate, că n-a […]