Duminica a V-a din Postul Mare, a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, la Mănăstirea Curchi

141

„Vânările sufletului şi patimile trupului le-ai tăiat cu sabia postului; păcatele gândului cu tăcerea sihăstriei le-ai înecat; cu curgerile lacrimilor tale ai adăpat toată pustia şi ne-ai odrăslit nouă roade de pocăinţă. Pentru aceasta cinstim pomenirea ta, cuvioasă.”

În Duminica a V-a a Postului Mare, a Cuvioasei Maria Egipteanca, Prea Sfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar Mitropolitan, înconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.

Trei dintre duminicile Postului Mare sunt închinate unor sfinţi care au trăit şi arătat altora cum trebuie dusă lupta duhovnicească pentru a se ne îndumnezei prin har. Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, Sfântul Cuvios Ioan Scărarul, egumenul mănăstirilor din Sinai, şi Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca, vieţuitoare în pus­tia Iordanului, reprezintă pentru noi, modele de vieţuire duhovnicească şi de înăl­ţare a existenţei noastre până la Tronul lui Dumnezeu.

Sfânta Maria Egipteanca, pe care o cinstim în această Duminică, împlinind cuvintele Mântuitorului, a devenit din păcătoasă, prin pocăință,  mare virtuoasă şi bineplăcută lui Dumnezeu. „Sfânta Maria Egipteanca este icoana celor care se abat sau rătăcesc de la calea mântuirii, a celor care călătoresc cu poticniri și căderi, dar nu mai puțin, și acestora le stă în putință să se ridice la cea mai înaltă sfințenie, precum ne-o dovedește minunata viață a Cuvioasei Maria Egipteanca,” ne spune Părintele Petroniu Tănase.

Sfânta Maria Egipteanca și-a dat seama că păcatul era o realitate care o transforma într-un om nedemn, nu atât de Dumnezeu, cât de sine însuși. Asta a determinat-o la o schimbare radicală a vieții, la pocăință. „Nu e păcat care să ţină piept pocăinţei. Ea este dar dat firii omeneşti căzute; ea este rămăşiţă a neprihănirii întru care a fost zidit Adam, fiind recunoaştere a acelei neprihăniri şi tânguire pentru pierderea ei; ea este înnoire a botezului; ea este legătură a pământului cu cerul, scară către cer. Prin ea e curăţit, e şters orice păcat. Chiar dacă eşti împovărat cu cele mai grele păcate, să nu şovăi nicicum a te apropia de pocăinţă,” menționează Sf. Ignatie Briancianinov.

Pocăința Cuvioasei Maria Egipteanca, săvârșită cu Harul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Maicii Domnului, a fost o lucrare cu totul minunată. Cuvioasa s-a lepădat de toate voile omului celui vechi, și-a transfigurat toate puterile sale trupești și sufletești, ajungând la sfințenie și îndumnezeire. Sfânta Maria Egipteanca este un model minunat care ne arată că fiecare ne putem schimba viața prin pocăință.

Sursa: manastireacurchi.md


Articole postate de același autor

Foto