Duminica a V-a din Postul Mare, a Cuvioasei Maria Egipteanca la Mănăstirea Curchi

864

În Duminica a V-a a Postului Mare, cea a Cuvioasei Maria Egipteanca, Prea Sfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar Mitropolitan, înconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.

Această Duminică Biserica Ortodoxă a consacrat-o Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, celei care a reușit să se ridice din cele mai cumplite păcate la cele mai înalte culmi ale sfințeniei. Sfânta Maria Egipteanca a arătat în viața sa duhovnicească o bărbăție care nu doar uimește, ci și pare de neatins. Cuvioasa s-a nevoit mai presus de măsura firii omeniești, devenind înger în trup.

„Prin două lucruri ne uimește Cuvioasa la începutul schimbării vieții ei: hotărârea neclintită de a începe o viață nouă și ruperea desăvârșită cu păcatul. Păcatul este robie, mântuirea – eliberare. Nu există mântuire în țara păcatului. Poporul evreu, ca să ajungă în pământul făgăduinței a trebuit să iasă mai întâi din robia Egiptului; fiul risipitor numai întors la casa părintească a fost pus în drepturile cele dintâi. Cuvioasa Maria nu în Egipt, locul păcatului, ci departe, în pustia Iordanului, s-a eliberat de păcat și s-a sfințit. Deci pentru a începe o viață nouă, cu Hristos, trebuie să o curmăm desăvârșit cu păcatul. Nu putem pune început bun dacă nu urâm păcatul din adâncul sufletului,” ne spune părintele Petroniu Tănase.

Prin pocăință, printr-o adâncă smerenie, prin ridicarea cu ajutorul lui Dumnezeu mai presus de patimi, Cuvioasa Maria Egipteanca ne aduce, pe de o parte, tuturor mângâiere, iar pe de alta se face prilej de smerenie celor care se mândresc cu propria nevoință și lucrare duhovnicească. Cuvioasa Maria a îmblânzit nu doar fiarele sălbatice, adică păcatele și patimile, ci s-a ridicat mai presus de hotarele fiirii omenești, îmblânzind și fiarele sălbatice, care locuiau în preajma ei în pustiu.

Bucuraţi-vă, păcătoşilor! Vă e deschisă nu numai uşa pocăinţei, ci şi cămara slavei! Uitaţi-vă ce era Maria şi ce a ajuns, şi însufleţiţi-vă spre a alerga cu bărbăţie pe calea ei. Domnul a chemat-o, ea s-a sculat şi a mers – şi mergând, nu s-a mai întors să privească înapoi. (Sfântul Teofan Zăvorâtul)

Sursa: manastireacurchi.md


Articole postate de același autor
720

Să începem totul în Lumina Învierii lui Hristos! Învierea Domnului sărbătorită la Catedrala Mitropolitană

În noaptea Învierii, Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove a săvârșit Utrenia Învierii și Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din municipiul Chișinău. Şi în acest an, în țara noastră, a fost adusă Sfânta Lumină de la Ierusalim, de către reprezentanţii Mitropoliei. Aceasta a fost împărţită în toate parohiile și mănăstirile […]


Foto