Actualitate

Duminica a IV-a din Postul Mare (a Sfântului Ioan Scărarul) la Catedrala mitropolitană din Chișinău

4156

Numeroși credincioși au fost prezenți astăzi, în Duminica a IV-a din Postul Mare (a Sfântului Ioan Scărarul), la Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din inima Chișinăului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir, de către Preasfințitul Ioan, Episcop de Soroca, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove.

În cuvântul său de învățătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice de la Marcu (cap. 9, v. 17-32) care prezintă Vindecarea fiului lunatic, Preasfinția Sa a vorbit credincioșilor prezenți despre puterea credinței.

De asemenea, Episcopul vicar a mai vorbit și despre Sfântul Ioan Scărarul: „Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Cuvios Ioan Scărarul sau Sinaitul. Duminica a IV-a din Postul Mare este închinată întotdeauna Sfântului Cuvios Ioan Scărarul.

Acest sfânt cuvios care s-a nevoit la începutul secolului al VII-lea în Muntele Sinai. De fapt, s-a născut la sfârșitul secolului al VI-lea și a viețuit în Muntele Sinai până în anul 649 când a fost chemat la veșnicele locașuri. A dus o viață de sfințenie, de curăție.

Ați auzit în Evanghelia care s-a citit astăzi dedicată Sfântului Ioan Scărarul că sunt fericiți cei curați cu inima, fiindcă aceea Îl pot vedea pe Dumnezeu. Iată, unul dintre acești fericiți a fost chiar Cuviosul Ioan Scărarul. Și-a curățit inima și L-a văzut pe Dumnezeu unde și odinioară Moise L-a văzut aievea, tot pe Muntele Sinai, întru lumina Sa cea pururea fiitoare. Cuviosul Ioan a devenit foarte cunoscut și foarte iubit prin cartea duhovnicească pe ne-a lăsat-o, scriindu-o la îndemnul Cuviosului Ioan Egumenul Mănăstirii din Rait.

Această carte, de la care a primit și apelativul de Scărarul, se numește Scara urcușului duhovnicesc sau Scara Raiului și cuprinde 30 de capitole în care ni se înfățișează cum putem să urcăm mistic spre desăvârșire, împodobindu-ne duhovnicește prin virtuți.”

Totodată, Preasfinția Sa i-a îndemnat pe credincioși să petreacă și în continuare Sfântul și Marele Post în rugăciune, curăție și semerenie, or tocmai smerenia este o condiție esențială a credinței, iar lucrarea credinței se face simțită prin urmarea învățăturii Bisericii.

Duminica viitoare, Biserica Ortodoxă se va afla în Duminica a V-a din Postul Mare (a Cuvioasei Maria Egipteanca).

* * *

Reamintim drept-măritorilor creștini, că la Catedrala mitropolitană „Naşterea Domnului” din Chişinău, au fost aduse spre închinare icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Ierusalim (Ierusalimitissa) şi racla cu moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de Eghina, Vindecătorul de boli, din Grecia. Acest minunat sfânt este cunoscut în zilele noastre, mai ales pentru vindecările de cancer și alte boli grave, ce se săvârșesc prin rugăciune la moaștele sale, ori cu untdelemn de la candela sa.

Sfințeniile se vor afla în țara noastră încă o săptămână. Pe această cale îndemnăm creştinii, în perioada ce urmează să nu rateze ocazia pentru a da prin închinare cinstirea cuvenită Împărătesei Cerurilor și bineplăcutului Sfânt a lui Dumnezeu – Nectarie de Eghina.

sursa: http://mitropolia.md/


Articole Asemănătoare
258

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cinstit prin Liturghie arhierească la Catedrala mitropolitană

Cu prilejul cinstirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Moldovei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala centrală a Capitalei. După citirea Evangheliei, în cuvântul de învățătură, PS Siluan, a prezentat […]

Articole postate de același autor
774

Imaginaţia este principalul instrument al lucrării diavoleşti împotriva sufletului

Imaginaţia este principalul instrument al lucrării diavoleşti împotriva sufletului, fie în stare de veghe, fie în somn; prin ea diavolii îl hărţuiesc pe om, căutând nu numai să-l împingă în păcat sau să-i trezească şi să-i aţâţe patimile, ci şi să-l umple de tulburare în felurite chipuri, trezind în el mai ales tristeţe, nelinişte şi îngrijorare, amăgindu-l şi […]