Dragostea este tot pe lume! Din dragoste se naște credința, curajul, nădejdea, fapta bună, evlavia, cumpătarea, înțelepciunea, fidelitatea, curăția, rugăciunea! Din dragoste se formează familii, se nasc și se îngrijesc de copii, se ajută sărmanii, se vindecă bolnavii. „Oare suntem pe lume pentru altceva decît pentru a iubi? (…) Chiar în lucrurile în care în aparenţă nu este vorba de dragoste, ea este prezentă în ascuns și nu-i cu putinţă ca omul să trăiască nici o clipă fără ea. Omului nu-i place să rămînă singur cu sine,” medita savantul Blaise Pascal.
Să iubești este un dar dumnezeiesc și trebuie să devină sensul vieții, dar în același timp, să știi că ești iubit, este o adevărate bucurie vivificatoare care te înalță cu gîndul, te veselește, te încredinzează, îți scurtează așteptarea, îți dublează puterile, îți iartă păcatele!
Cu dragoste desăvîrșită ne iubește numai Dumnezeu! El S-a jertfit pînă la moarte, vrînd să arate cît de mare este această virtute deoarece prin ea Dumnezeu a coborît la om și omul se poate urca la Dumnezeu.
Așadar, în viață este necesar să învățăm două acțiuni esențiale: să învățăm a iubi și să învățăm a răspunde dragostei!
În dragostea lui Dumnezeu față de noi se cuprinde tot: grija Maicii Domnului pentru noi toți, mijlocirea sfinților în fața Domnului, tăria mucenicilor, curăția fecioriei, pacea din familii, bucuria copiilor, ascultarea părinților, cheile Raiului, bucuriile din fiecare clipă, moartea trupului, nemurirea sufletului!
În dragostea noastră față de Dumnezeu (gr. agapis), se cuprinde rugăciunea, fecioria, curăția inimii, frecventarea bisericii, ascultarea poruncilor dumnezeiești, iertarea, mila, părtășia la Sfintele Taine ale Bisericii și împărtășirea cu Sfîntul Trup și Sînge a lui Iisus Hristos!
Dragostea față de Dumnezeu ne deschide inima și atunci putem simți tot ce ne înconjoară în cel mai profund mod. Dragostea de Dumnezeu ne curățește, ne umple și ne desăvîrșește dragostea față de părinți, față de copii, între soți, față de lume!
Este important să învățăm a-L iubi pe Dumnezeu de la prima răsuflare, de la primii pași, de la primele cuvinte! Atunci avem ce dărui lui Dumnezeu, și pe calea aceste scări evităm murdăria iar dragostea devine mai strălucitoare! În acest fel învățăm să dăruim dragoste curată, nu dragoste consumată, pătată, alterată!
Totodată să observăm pe cei ce ne iubesc pe noi! Este foarte important să vezi pe cine te iubește! În primul rînd să-L vedem pe Dumnezeu Care ne iubește neasemuit. Să vedem jertfa și dragostea părinților! Să vedem dragostea copiilor! Să observăm dragostea și respectul celor din jur!
În aceste trăiri, simțiri, ochii noștri vor vedea altfel lumea, urechile noaste vor înțelege altfel viața, inima noastră se va bucura altfel de viață: cu putere și bucurie!
Poate calea dragostei e mai lungă, dar știm sigur unde ajungem!
