Nu, fraţilor, din nefericire pentru noi, raiul şi iadul nu depind de Dumnezeu. Dacă ar depinde de Dumnezeu, n-am avea de ce să ne temem. N-avem de ce să ne temem de Iubire.
Dar nu depinde de Dumnezeu, depinde în întregime de noi, şi aceasta este toată tragedia. Dumnezeu vrea ca noi să fim după chipul Său, veşnic liberi. El ne respectă în chip absolut. Aceasta este iubirea. Fără respect, nu putem vorbi de iubire. Suntem oameni pentru că suntem liberi. Dacă n-am fi liberi, am fi animale inteligente, nu oameni.
Dumnezeu nu îşi va retrage niciodată acest dar al libertăţii care ne face să fim ceea ce suntem. Adică vom fi întotdeauna ceea ce vrem să fim, prieteni sau duşmani ai lui Dumnezeu, şi nu există schimbare în sinea noastră cea mai adâncă.
Sfinţii părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului, Editura Deisis, Sibiu, 2003
