Diavolul de pe televizor

6376

Mărturia lui Ioan Hrisopulos, arhitect din Alexandropolis : „Sunt căsătorit cu Evantia Siondopulos şi avem trei copii. În urmă cu câţiva ani, când fiul meu Hristu avea vârsta de trei ani, obişnuia, văzând o pe mama lui, că tămâiază casa, să o urmeze şi să tămâieze şi el, chipurile, cu jucăria lui de lemn care semăna cu o cădelniţă. Tămâia toată casa spunând „Doamne miluieşte”.

Într o zi, în timp ce tămâia după obiceiul său cu jucăria, a uitat să tămâieze şi colţul salonului unde se afla televizorul. Soţia mea a observat acest lucru şi l-a întrebat de ce nu tămâiază şi salonul. Hristu a răspuns cu o simplitate desăvârşită că acel străin care stă pe televizor nu-i îngăduie să tămâieze acolo.

−    Dar care străin, Hristu? l a întrebat mama.

−    Uite, acesta care stă pe televizor. Nu-l vezi?

Hristu, cu ochii curaţi ai sufletului său, îl vedea pe diavolul aşezat pe televizor şi pe care, desigur, îl deranja tămâia lui Hristos.
După discuţia cu duhovnicul meu despre întâmplarea de mai sus, am scos televizorul din casă”.

Fragment din cartea Asceți în lume – Editura Evanghelismos

sursa marturieathonita.ro


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
660

Puterea rugăciunii pentru alţii

Era odată pe stradă o bătrână care cersea – se vedea că nu mai cersise, dar de o conditie morală foarte bună. Stătea, asa, îngrămădită cu rusine, îsi pusese o iconită în fată si nu zicea nimic. M-am apropiat de ea si am întrebat-o: „Ati primit ceva?”. Zice: „Nu”. I-am zis: „Tot stati degeaba aici… […]

Articole postate de același autor
118

Nu poate fi bine, decât plecând de la mine…

Noi când avem probleme încercăm să facem să fie bine, adică să nu mai fie problema. Nu înțelegem că nu poate fi bine, dacă nu suntem buni. Și dacă vom fi buni, va fi bine. Și dacă nu vom vom fi buni, și suntem răi, tot rău va fi. Când încercăm să scăpăm… trebuie să […]