Actualitate

Dialog

163
-Vreau să îți trimit scrisoare Și Ți-aș scrie-n ea, de vrei, Despre Lună, despre Soare, Dar știu că-s copiii Tăi. Știu c-au moștenit Lumina De pe fruntea-Ți luminată Și de-atunci… întotdeauna Ai purtat numele Tată. Vreau să îți trimit scrisoare Și Ți-aș scrie despre flori Cum răsar, cresc, dau în floare Și cum strălucesc în zori. Dar știu că Pământul verde Dacă dă rod din sămânță, E pentru că stai de veghe, Sămănând întâi credință. Vreau să îți trimit scrisoare Și Ți-aș scrie despre oameni Ca despre o sărbătoare, Dar sunt rare sărbători. Multe Însuți le-ai luat, Lăsând zile truditoare Și pierdute în păcat, Dar cu visuri de-nălțare. Vreau să îți trimit scrisoare Și Ți-aș scrie cum trăiesc: Lună, oameni, flori și Soare Zi de zi mă stăpânesc. Dar am învățat că lumea E-o poveste cu folos… De când i-ai luat tăciunea , Răstignindu-l pe Hristos. Astfel creștem și cunoaștem Tot ce-i arhicunoscut Și de aceea-n veci nu spunem: „E destul cât am crescut!” Vreau să îți trimit scrisoare, Dar poștașul meu nu știe Să găsească a Ta cale; Are-o hartă, da-i pustie. De aceea, Doamne, sfinte Voi uita ce-am vrut a-Ți spune Și voi selecta cuvinte, Rostindu-Ți o rugăciune. Și din orice colț al lumii Voi găsi calea spre Tine, Și, făcând semnul Treimei, Îți trimit scrisoarea. -Vineee! Plăcintă Nina

Articole Asemănătoare
377

Arhimandritul Gavriil (Urghebadze): „Tot ceea ce e rău în om e doar accidental. Nu dispreţuiţi pe nimeni!”

Gavriil s-a născut undeva aproape de Marea Neagră, în Georgia aflată până nu demult sub dictatura ateistă a regimului comunist. Următoarea relatare descrie persecuţia pentru adevăr a monahului Gavriil petrecută în anii ’50 ai secolului trecut. Mai precis, în anul morţii lui Stalin, 1953. Gavriil era pe atunci un tânăr ieromonah. In piaţa centrală din […]

Articole postate de același autor
485

Cum vindecăm rănile sufletești

Când eşti rănit sufleteşte, din căderea în păcat prin neputinţă ori răutate, nu te împuţina cu duhul şi nu te tulbura, ci întoarce-te la Dumnezeu şi zi: „Iată, Doamne, ce am făcut ca om ce sunt; nu era posibil a aştepta altceva de la mine, cel cu o voie atât de slabă şi neputincioasă. Nu […]