Când ţi se oferă ceva din iubire, trebuie să primeşti

1921

Șovăiam mereu să primesc daruri, chiar şi din partea unor prieteni, pe care, astfel, îi supăram, fără să vreau. Părintele „văzu” această slăbiciune a mea, în spatele căreia, deşi „idealizată”, se ascundea mândria, şi vru să mă scape de ea. Eu nu-i vorbisem niciodată despre această problemă. Odată, îmi spuse brusc:

‒ Când ţi se oferă ceva din iubire, trebuie să primeşti.

Intervenţia Bătrânului, directă şi cu ţintă precisă, mi-a readus în minte nişte vorbe ce mă impresionaseră mult în adolescenţă: „Deşertăciune este tot ce iei din egoism, veşnicie ceea ce primeşti cu iubire, pentru a oferi bucuria reciprocităţii celui care îţi face darul din iubire”.

Un prieten de-ai mei, cu preocupări ascetice, se gândea să păstreze o mică parte a banilor săi pentru nevoile personale, iar restul să-l dea milostenie.

Şovăia, totuşi, pentru că ceea ce urma să păstreze pentru nevoile proprii era mult prea puţin. Îi mărturisi Părintelui acest gând, iar Bătrânul îi răspunse:

‒ Pentru ce te frămânţi cu asemenea lucruri, binecuvântatule? Ţine pentru tine câţi bani vrei şi îndreaptă-ţi întreaga strădanie spre a-L iubi mai mult pe Hristos, şi-atunci, toate problemele se vor rezolva de la sine.

Părintele Porfirie KafsokalivitulAntologie de sfaturi şi îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pp. 43-44


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
2363

Sufletul se îndrăgostește de Hristos atunci când cunoaște și împlinește poruncile Sale

Mulți spun că viața creștină este neplăcută și grea. Eu spun că este fericită și ușoară, dar pretinde două condiții: smerenie și dragoste. Sufletul se îndrăgostește de Hristos atunci când cunoaște și împlinește poruncile Sale. Atunci când sufletul se îndrăgostește de Hristos, îi iubește și pe oameni, nu poate să îi urască. În sufletul care este îndrăgostit […]

Articole postate de același autor
2947

Nu-l ocoli pe cel care care te-a jignit!

Mânia este o a doua cauză a tristeţii, care fie că este o urmare directă a ei, fie că se manifestă ca ranchiună, în urma unei jigniri. Sfinţii Părinţi arată că pricina întristării omului nu stă în cei împotriva cărora ne-am mâniat, nici în cei care ne-au jignit şi cărora le purtăm ranchiună, ci în noi […]