Smerenia o dobândim în dar de la Domnul pe măsură ce o cerem şi împlinim poruncile Lui, demascând mereu acel insidios „m-ai văzut?” (slava deşartă) şi mulţumind lui Dumnezeu pentru orice faptă care ni se pare bună, pricepând că nimic nu putem face fără El. Învaţă să nu ripostezi, să nu te justifici, să nu […]

Astăzi, parcă mai mult ca oricând, erotismul și dorinţa de plăcere sunt tot mai căutate, în defavoarea iubirii agape [dragostea de aproapele]. Cum să echilibrăm această balanţă? Iubirea agape este un termen destul de pretenţios. Dumnezeu primeşte starea obişnuită a omului. Dumnezeu iubeşte normalitatea. Păcatul intervine în momentul în care lucrurile nu mai stau normal. […]

Sfântul Apostol Pavel are un text foarte frumos, în Epistola sa către Romani, în care vorbește despre Dumnezeu: „Pe cele ce nu sunt le cheamă, ca și cum ar fi”. Adică pentru Dumnezeu nu există virtualitate, ci numai realitate. În clipa în care Dumnezeu a gândit un lucru, acel lucru începe să existe; în clipa […]

„La începătorii vieţii duhovniceşti se întâmplă următoarele: dintr-un cuvânt pe care îl spun, sau dintr-un păcat făcut, se generează înăuntrul lor o mare tulburare. Ar trebui puţin ignorate aceste mici căderi cotidiene, ca să câştige alte lucruri mai înalte. Este mai bine să fim mai jos, dar în pace, decât mai înalţi, dar în tulburare.” […]

Chiar dacă ni se pare că avem dreptul să nu iertăm, atunci trebuie să iertăm. Bunătatea naște bunătate. Răutatea naște răutate. Iertarea naște iertare. Răzbunarea naște răzbunare. Asta e de când lumea. Acela care, suferind o răutate, se hotărăște s-o pedepsească tot cu răutate, acela care se hotărăște pentru răzbunare, acela nu combate răul, cum i se pare […]

„Mă enervez când fata mea se uită la mine obraznic”, mi-a spus odată mama unei fetiţe de cinci ani. Uneori copiii noştri ne calcă pe nervi. E de ajuns să o vezi pe fiica ta, adolescentă, dând ochii peste cap şi spunând: „Aşa… şi?” ca să descoperi lucrul ăsta. Uneori şi felul în care dă […]

Omul adevărat este fiul lui Dumnezeu. Iar un fiu capătă continuu de la tatăl daruri noi și până la urmă tot ce are tatăl. Oamenii au această natură paradoxală: pe de o parte, e creată, pe de alta, e chemată să primească viața necreată a lui Dumnezeu prin har. Înălțimea la care sunt chemați să […]

Începând de la Anul Nou, grija noastră cea mai mare trebuie să fie alta. Cel mai mare lucru este să ne înnoim viața, să luăm aminte, cu fiecare an nou, să lăsăm câte un păcat care ne stăpânește cine știe de când și să punem în locul lui o virtute. Să iertăm greșelile celor ce ne-au supărat, să-i iertăm […]

Aduceți-vă aminte cum ați întâmpinat mulți dintre voi anul cel nou și acum judecați singuri, cu sânge rece, dacă seamănă asta cu ceva cât de cât creștinesc! Să jucați cărți până la miezul nopții ori să pălăvrăgiți despre toate fleacurile, iar la miezul nopții, la hotarul dintre anul vechi și anul cel nou, să luați […]

Dacă timpul ar fi singura formă de existenţă, învăluită din toate părţile de moarte, atunci n-ai putea spera nimic cu adevărat. Căci speranţele pentru scurte plăceri viitoare, care trec, nu merită acest titlu. „Nu spera şi nu ai teamă” ar fi cel mai înţelept sfat ce s-ar putea da omului. Anticipează moartea de acum, fă-te […]