Poezie creştină
3007

Nu-i fă copilului palate…

Nu-i fă copilului palate De vrei să-l ştii în împlinire, Învaţă-l despre simplitate, Despre credinţă şi iubire. Ajută-l să-şi priceapă rostul, Trăirea limpede să-şi facă, Să înţeleagă bine costul Plătit de-o inimă săracă. Îndeamnă-l milostiv să crească, Ca bucuria să-şi împartă, În bunătate creştinească, Cu cel ce-a fost lovit de soartă. De mic deprinde-l să […]

Poezie creştină
2202

Maica Domnului – scara îndurării, scara milei şi-a iertării

Maica Domnului Hristos Scară cerească a fost Scară tainică gândită Lui Iacov descoperită. Scară vie, minunată, Scara Domnului Preaînaltă, Scara cea înţelegătoare, Scara veşnicului Soare. Care la noi a venit Pe toate le-a încălzit Pe toate le-a luminat Şi lumina le-a chemat. El prin tine a venit Noi prin tine ne-am suit Căci pe firea […]

Poezie creştină
2285

Trăiește-ți viața cu recunoștință

Să-I mulțumim lui Dumnezeu că este bun și îndurat, Și câte noi cerând la El, ne-a ascultat și ni le-a dat. Prezența Lui e peste tot; ne vede și ne-aude. Cerșind la bunătatea Lui, ne dă cu mult mai multe. Ne vede gânditori de ziua următoare și ne întrebăm: Cum va mai fi? El pune […]

Poezie creştină
3532

Adă, Doamne, primăvara, și rămâi și Tu cu noi

Adă, Doamne, primăvara, și rămâi și Tu cu noi, C-am avut atâta iarnă, și îngheț, și vânt, și ploi. Uită-te în sinea noastră, ce de viscole am avut, Dă din nou un rost la toate, rostul care s-a pierdut. Iarna sufletelor noastre ne-a asprit, ne-a-nsingurat, Am iernat până și vara, sub un zâmbet înghețat. Doar […]

Poezie creştină
3190

Unde să te-ascund, copile, de năpasta acestei lumi…?

Unde să te-ascund copile, de năpasta acestei lumi, De primejdii, și de boală, și de oamenii nebuni? Unde este locu-acela, care te-ar feri mereu? Am să te așez prin rugă, la pieptul lui Dumnezeu! Te-am luat cu braț nevrednic, să te-așez cu gând pios, Pentru tot restul vieții, lângă sânul lui Hristos! Maica sfântă-ți steie […]

Poezie creştină
2785

Cugetări – versuri ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț

Precum încet se trece Făclia de la sfeșnic Așa se trece viaţa Și vine somnul veșnic.   Să cugetăm adesea La tainele ieșirii Să scăpăm de frică În ceasul despărţirii.   Să pomenim cu lacrămi Pe cei ce-au răposat Căci pentru noi se roagă Și ei neîncetat.   Nădejdea să ne fie La Cel fără […]

Poezie creştină
3163

Doamne, dă-mi aceste daruri!

Doamne, dă-mi, Te rog, răbdare Cu toți oamenii în viață, Să-l suport pe fiecare Fără ură, fără greață. Când vreo vorbă sau vreo faptă Poate nu-mi vor fi pe plac, Să mă rog și eu: „Părinte, Iartă-i, că nu știu ce fac!” Doamne, dă să-mi văd căderea, Starea jalnică a vieții, Dă-mi în inimă durerea […]

Poezie creştină
2552

O, Maică Preacurată și pururea Fecioară, Marie!

Rugăciune de Mihai Eminescu Crăiasă alegându-te, Îngenunchem rugându-te, Înalță-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie: Fii scut de întărire Și zid de mântuire, Privirea-ți adorată Asupră-ne coboară, O, maică prea curată, Și pururea fecioară, Marie! Noi, ce din mila sfântului Umbră facem pământului, Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor; Ascultă-a noastre plângeri, Regină peste îngeri, Din neguri […]

Poezie creştină
3048

Mamă, chipul tău să fie luminat de bucurie!

Mi-ai cântat cu glas de lacrimi, legănându-mă alene, alinându-mi cu-al tău cântec lacrima ivită-n gene. Și mi-ai plâns, înfiorată, cântecele duioșiei, de-ai trezit în al meu suflet, cald, fiorul armoniei.   Mi-ai citit în ceasuri sfinte din Cazanii și Scriptură, a lui Dumnezeu iubire ele-n inima-mi crescură. În singurătatea serii, luminat de raza lunii, m-ai […]

Poezie creştină
3540

„Rugăciune”, de Octavian Goga

Rătăcitor, cu ochii tulburi, Cu trupul istovit de cale, Eu cad neputincios, Stăpâne, În fața strălucirii Tale. În drum mi se desfac prăpăstii, Și-n negură se-mbracă zarea. Eu în genunchi spre Tine caut: Părinte, orânduie-mi cărarea!   În pieptul zbuciumat de doruri Eu simt ispitele cum sapă, Cum vor să-mi tulbure izvorul Din care sufletul […]